Arhive etichetă:biblioteca revistei

Nu privi cu răutate înălţimile pe care nu poţi să le atingi ~Teodor Dume~ Focul poate arde tot ceea ce duce apa dar apa nu poate duce tot ceea ce arde focul ~Teodor dume~ Copilăria – locul din care nu vrei să pleci niciodată ~Teodor dume~ Sărăcia și lipsa de bani sunt două lucruri distincte:Continuă lectura „Aforisme: Teodor Dume”

ȘI PLOUĂ!    Georgeta Radu Miroase lumea a mătasea broaștei,de-atâta ploaie vâltorită-n holdă.S-au prins, se pare, farmecele Hoaștei,să nu ne-ajungă grâul pentru soldă. În suflet parc-ar crește mucegaiuri,descântă apa inimi deocheate,se-ncurcă Babilonu-n mii de graiuriși noaptea minții cade peste toate. Aruncă vântul pietre reci în hrană,securi de trăsnete sporesc angoasa,împarte lacrimi Dumnezeu, în strană,în tunet, MoarteaContinuă lectura „Georgeta Radu”

Dreapta judecatăLidia Stan Bani și bogățiiOricât ai aveaDumnezeu și viațaN-o poți cumpăra Bani-ți dau putereSufletul valoareCu toți banii lumiiEști, ce faci,sub soare Poți să te făleștiPoți să faci mult răuRăzbunarea esteA lui Dumnezeu Ești un vârf de acBobul de nisipOm bogat și mândruTu, nu ai nimic Nu te-nnalți,de judeciDin contra, coboriPoți avea cămaraPlină de comoriContinuă lectura „Lidia Stan”

VARĂ PRIN MUNȚIde Georgeta Giurea Umbre de albastru, unduiri de râu,Pe câmpia largă, mările de grâu…Infinite clipe prinse-ntr-un tablou,Munții risipesc dulcele ecou. Se-ntretaie ore prin timpul stingher,Soarele se culcă pe-un crâmpei de cer.Eu, pășesc prin iarba de printre poteci,Învelind hotare cu cetine reci. Drumul meu se duce, până hăt, departeȘi se-oprește tainic, pe file deContinuă lectura „Georgeta Giurea”

Până când ?!… de Anatol Covalli Tăcerea mea-i o torţă în care ard intenscuvintele ce nu-şi mai află rostulde când domnesc trufaşe prostia şi anostulşi prea puţin din toate are sens. M-apucă disperarea când văd atâta vid.E doar un râs stupid ce-mi face greaţăşi mă apucă plânsul când văd că intră-n viaţănu omul, ci unContinuă lectura „Anatol Covalli”

Nu l-am văzut niciodată pe tata iubind(autor: Teodor Dume) În seara aceea s-a mutat multmai aproape de geam şi m-a strigatsă-i aduc ustensilele de rasdin când în când priveaspre balconul vecinei de la treio femeie cu zâmbetul sarcasticadesea incisiv în seara asta o să aprindă luminaşi o să se învârtă în cercprin faţa oglinzii darContinuă lectura „Teodor Dume”

Dealul cu sânziene acolade cuprind oblic lunaîn colind de iele șoptite,seara repetă târziul unui îngerîn tramvaiul rătăcit printre silabe,pălărierul nopții respiră iluziidin borurile orașului,undeva trepte hohotescîntrebări cu gust de gloanțeși miros de hărți indecisepe covorul zdrențuit de virguleglasuri rotunjesc oboseala odăiicineva oferă felii din minutul inexactși pahare cu definiții incerte,la buletinul amurgului se anunțădispariția unuiContinuă lectura „Beatrice Alfred”

FLORI DE TEI Flori de tei, mireasmă dulceTe simt pe străzi, te simt pe aleiOriunde pașii mei m-ar duceEu simt mireasma florilor de tei Mă îmbată adânc al lor mirosEu, șoapte dulci aș vrea să ascultDespre un vis misteriosDintr-o iubire de demult… Azi, în căldura verii ce-a venitMă năpădesc trecute amintiriA vremurilor de odinioarăSub formaContinuă lectura „Ștefan Sitaru”

CÂNTECUL URSITE(Corneliu Neagu, 24.06.2022).Pe la miez de noapte cântecul ursitei,lângă poarta sorții, mă recheamă iar,să privesc prin vreme trupul Afroditei,ridicat din valuri de un zvon bizar…Se întinde zvonul dincolo de zarepeste amintirea unui vis pierdut,iar în crucea nopții chipul tău apareaducând ispite scoase din trecut..Te zăresc departe, lângă o fântână,cu apa vrăjită de un magContinuă lectura „Corneliu Neagu”

-NĂSCUT ÎNVINGĂTOR – Dacă vreodată negri noriSe strâng deasupra frunții tale,Gândește-te că uneoriȘi de eșecuri dai în cale. Că viața nu ne e lăsatăDoar pentru clipe de plăcere,Ne mai lovesc câteodatăNevoi,necazuri și durere. De se vor ține scai de tineNu dispera și nu te da bătut,Te luptă ca să scapi cu bine,Să poți s-o ieiContinuă lectura „Ștefan Moldovan”