Arhive etichetă:Poezie

Anunț important! Felicitări tuturor participanților, cărora le urez mult succes în continuare!Concursurile sunt examene literare pentru toți cei care răspund afirmativ invitației de a participa.Am ajuns târziu la deliberarea unui rezultat din cauza exigenței cu care sunt analizate textele lirice înscrise în concurs. Îngăduiți-mi să anunț, cu bucurie-n suflet poemele care au câștigat al treileaContinuă lectura „Concurs în cadrul grupului Zbor spre înălțimi”

Te port ca pe-o icoană Te port ca pe-o icoană în calea vieții meleȘi-alăturea de tine m-am ridicat mereu.Tu-mi arătai măicuță un cer cuprins de steleȘi îmi spuneai că-n viață mă voi lovi de greu. Mi-ai spus că demnitatea și cinstea e-o virtute,Să nu las ochii-mi sfinți, vreodată la pământ…Că dincolo de poartă sunt gliileContinuă lectura „Ionuț Zamfira”

Vis de dor Când noaptea îți sărută ochii,Sub pleoape vreau să mă strecorȘi-n verdele ce-mi fură visul,Să las o lacrimă de dor. Apoi, în gândurile tale,Să hoinăresc întreaga noapteIar sufletul să îmi culeagă,Din visul tău, tăcute șoapte Cu care-apoi să țes povestea,Fără-nceput, dar cu sfârșit,A unui vis născut din dorȘi în iubire plămădit. Pecete deContinuă lectura „Anca Man”

Toamna noastră Am străbătut un drum pe lângă tineȘi-a fost atât de scurtă-o departare,Dar n-am putut să-ți las decât suspineȘi-o lacrimă ce-avea gustul de sare. Azi s-a desprins o frunză dintre ramuri,Să măsure ea pașii înspre tineȘi stropi de dor să-ți lase pe la geamuriȘi-o toamnă ce te strigă-acum dîn mine. Ascultă-i tânguirea ce teContinuă lectura „Rodica Ochiș”

Te aştept Am vrut să-ți scriu, dar m-am oprit.N-am vrut să crezi că-s vre-un tămpit,Sau şi mai rău, doamne fereşteVreun cioflingar ce te iubeşte,Ne-mai putănd de dorul tăuŞi m-am oprit.N-am vrut să ştii cum stau în drumAşa cum face călăuza, adulmecănd al tău parfumŞi căutând privirea ta, iscodind frunza,N-am vrut să ştii.N-am vrut să-ți scriuŞiContinuă lectura „Nelu Cazan”

DILEME Doamne, de ce ai picurat blândețeîn sufletul meu trist, naiv și simțitor,nu vezi că poezie, dor și frumusețe,mă mușcă-n carne vie și mă dor? Nu știi c-o lacrimă-mi zidește clipa,în care inima-n cuvinte mi se frânge,nu vezi și Tu că mi s-a rupt aripa,și-n urma Ta, azi îngerul meu plânge? De ce mi-ai pusContinuă lectura „Ana Văcărășu”

Crenguțe de măr Prin dansul lasciv al ploilor nude,Regretul tardiv de azi nu includeȘi jocul de-a vara ce-și strânge fugară,Rochița, chitara și cireașa amară!Se aude in surdină, un foșnet de frunze…Septembrie îmbină sentimente confuze,Ce par ruginite, cu mireasme de toamnăDemult adormite, și-n cupe ne toarnă,Licoarea uitării, să trecem prin viață…Dar stop resemnării! Esti om nuContinuă lectura „Cristina Tunsoiu”

SPLENDID ANOTIMP Sub licăriri de vreme se trezeșteNatura în veșmânt multicolor,Pădurea-ncet, încet se desfrunzește,Iar printre ramuri cântecele mor. Și-n mângâierea cerului albastru,Mai tremură o undă pe un râu,Luându-și chip de zeu din alabastruCâte un nor mai pune vremii frâu. Și trestiile parcă mai implorăO zi de vară să mai stea puțin,Dar timpul trece-a nu știuContinuă lectura „Oanca Aurelia”

Ți-aș dărui Ți-aș dărui stelele albastrului infinit,Le-aș pune într-un buchet de roze,Luceafărul speranței în zenit,Să lumineze calea gingașelor mimoze. Ți-aș dărui luna cu haina ei bălaie,Să-ți lumineze chipul și sufletul tău pur,Ți-aș dărui tot cerul cuprins de vâlvătaieȘi sufletu-mi ce arde ți-aș dărui, îți jur. Ți-aș dărui munții cu creste de smaralde,Cu brazii lor semețiContinuă lectura „Avram Ioan”

~….nimicul te aduce, nimicul te reia. Nimic din tine – n urma nu va ramanea.. Veronica Micle o lacrimă din timpte cheamă stins…și liniștea din anotimptrăind al toamnei vis,cu frunzele rebelete-a adormit prin ele. cu o perdea de gânduri,acoperi clipa regăsirii.mă crezi umil , văd printre rânduri,aștept doar clipa mântuirii…iubirile de pe planeta stinsărămân plângând,Continuă lectura „Doina Badila”