Arhive etichetă:Poezie

Mamă, Rai cu iasomie Încă mai pășești sfioasă, argintând poteca serii,Când, deschid pe la chindie, dulcea clipă a-nvieriiNestematelor din pumnul, strâns, al sufletului meu.Mamă dragă, mamă dragă… Știi că-nseninezi mereu, Cerul încruntat de nouri? Uite-l! Vrea din nou să-mi plouă.Tu-l cuprinzi de după umeri cu mânuțele-amândouă,Și mi-l treci de pragul casei, îl așezi peste grădină,CaContinuă lectura „Maria Apăvăloaie”

LUI NICHITA nodurile lui Nichita s-au făcut năvod noaptea îl arunc peste lună roșu vertical cuvintele vin și se adună în 11 elegii toate pe glezne îți cântă o viziune a sentimentelor * semnele lui Nichita dau sensul iubirii dreptul la timp este când în brațe te cuprind oul și sfera suntem noi dezgoliți deContinuă lectura „Constantin Vaciu”

Reeditând geneza Te iubesc de la-nceputul lumii,Dar nici asta nu este prea rău,Florile de măr or să învețe,Să-nflorească la surâsul tău. Mi-am făcut, iubito, așternutul,Peste colți de șarpe, ascuțiți,Poate-așa voi evita, femeie,Printre așternuturi să mă minți. Poate-așa voi evita păcatulȘi-om rămâne-n lume numai noi,Vom sădi Edenul cu magnolii,Printre iarba verde de trifoi. Tu vei fiContinuă lectura „Flori Cristea”

Când Cândmă strigi cu glas de zori,țin lumini în pumnul firii,ard cu roua de fiori,pe obrazul fericirii. Cândm-atingi cu zbor de fluturi,cresc pe tâmple noi culori,cântă roşul din săruturi,inima e câmp cu flori. Cândmă chemi în gândul verde,să croim din galben şoapte,fur ecoul ce se pierde,după umeri moi de noapte. Cândîmi cânţi cu alb curat,strigăContinuă lectura „Cristina Serghiescu”

Nu-i lua… Să nu-i iei orbului bastonulPoate-a avut cândva lumina…La răutăţi să nu dai tonul,De ce să porţi cu tine vina? Să nu-i iei orbului speranțaPoate-a venit în întuneric…Acordă-i şi lui importanțaCe n-a avut-o din generic! Să nu-i stingi orbului luminaCe încă o mai poartă-n suflet…Să nu fii tocmai tu pricinaCe stânjeneşte al lui umblet!Continuă lectura „Madiana Domnița Lascu”

CONFIDENȚE PENTRU PUBLIC Continuu îmi pun sufletul în vers.Nu pot să scriu nimic fără să simt.Chiar dacă risc să pierd un Univers,pe mine și pe voi n-am să ne mint! E-o slăbiciune, dar e asumată,și numai Domnul știe și va ștică numai Lui Îi sunt îndatoratăcând curg în toc cerneluri sângerii! N-aș fi crezut vreodat’Continuă lectura „Georgeta Radu”

LACRIMA LUI DUMNEZEU Clorofilă,picătură de soaredistilată în frunze. Scânteie de energie vie,nevăzută, oarbă,totdeauna fragedă licoare,încărcată cu verdepână la refuz. Lacrima lui Dumnezeuînsămânțatăîn păduri și iarbă.Viața ta esterespirația naturii ;cine o posedănu are rival. Doar ție ar trebuisă ți se ridice statuipentru că ții în spateo planetăcu sângele tăuvegetal. Clorofilă,picătură de soare,elixir natural. Redactor: Cristina PascaContinuă lectura „Ion Sima Delagaleș”

O lume-nchisă-n mine Nu mai sunt…lumea care eram!timpul a tăiatîntre coastele ființei,până la bocitoarelede la căpătâiul meu;i-am simțit fulgerulde inimă flămândă…M-a decupat din lut,cu iubirea lupilor de haită.Mă pândea fără milălumea de azi,unde verbul „a fi”este un mâine de ieri…Mai clipește spre zorio patimă de lumină stinsă.Nu mai sunt eu,ci o altă lume,o altă lume…înContinuă lectura „Camelia Corina Boț”

DIN DRAGOSTE PENTRU ZBOR Ieri visai să atingi cerul, astăzi iată, ești pilot,… știi deja ce sacrificii și ce muncă-i peste tot.Îți imaginai doar zborul, dar, ca să ajungi la el,Ai dat ani din tinerețe schimb pe aripi de oțel! Din albastru și din soare sparge ‘naltu-n infinitMândra pasăre măiastră lunecând înspre zenitȘi gătiți caContinuă lectura „Angela Petre”

ORIGINI Copleșită cad pe gânduriCând la geam îmi bate noapteaStând pe patul meu de scânduriDupă ce-am sfârșit cu cartea Somn nu am, doar insomnieCu origini visceraleDin trăiri și agonieÎn momente literale Uneori simt o nevoieSă îmi ies subit din pieleȘi devin de bunăvoieUn morman de oase grele Cum văd chipul în oglindăTot mai strâmb și-mbătrânitOContinuă lectura „Lidia Zadeh”