Arhive etichetă:Poezie

Viziune Seară-mbrăcată-ntr-un gri obosit,din camera pustie privești copacii uscați,portrete vechi, atârnate de pereții decojițiși-o ultimă carte necitită mai stă pe masă…înghițindu-și cuvintele.Tristețea închisă-n dulap urlă nebună,sufletu-ți imploră natura, se vrea de cristalîn carnea care doare, rostind cuvinte;rămâi ancorat în acea dimensiune,ca un fluturece și-a lipit aripa de geamul timpului.Privești cum te desprinzi de trup șiContinuă lectura „Camelia Corina Boț”

De-am fi avut o şansă! Târziu, am adormit visând la tineŞi se făcea că ora-n loc a stat…Arc peste timp se întindea spre mineŞi-o nouă şansă-n viață ni s-a dat! Nisipul din clepsidră dispăruseŞi viața o luam de la-nceput,De-acolo unde firu’ se-ntrerupseDe-acolo unde clipa ne-a durut! Secundele erau doar ale noastreDoar noi aveam să ne-ntâlnimContinuă lectura „Madiana Domnița Lașcu”

1) LUMINĂ SAU VINĂ… Între ce putea să fieși ce mi s-a întâmplat,atâtea puncte de vedere umblăintersectate, paralele oricu capul spart.În dat, așa a vrut Înaltul sădindu-micopacul.Tu ce-mi vrei, azi, drept stea în frunte,luminăsau vinăcând, din toate aceste puncte, mâi spre minepunte?! Din noul proiect: RONIZÂND CODRENIT 2) Din aburii ceȘtii… Frângându-mi drumul,mi-ai tăiat picioarele…Uneori,Continuă lectura „Rony Eduard Codreanu”

La Putna De ești la Putna pelerin,În calea ta, sfios, cireșiiBalade parcă murmurând,Înșiră ferm, precum plăieșii, Și străjuiesc în stânga taÎntinse măguri, punți spre soare,Cu ochii-n cer, cerșesc izvoareUn cerb frumos, spre-a-l adăpa. Sunt codrii caier de cărăriȘi o stafie toate duc,Pe Darie viteaz haiduc,Ce stăpânea sus în “Cămări”Sau se-ascundea sub “Solotruc”. În drepta obciniContinuă lectura „Dorel Rotariu”

Casa din ceruri Copila se arată în visul nestinsde când întunericul a întredeschiso rază curată, pribeagă, de soarepeste ramuri și frunzișuri pictatăde ploaia vremelnică, a norilor șoaptă.El stă în ascuns –neatins, nemărginit, nepătruns. Rochia ei răcoroasă solară,din mătăsuri și lumina de vară,precum aripa străvezie și clară,în rugă coboară seară de seară,împreună cu crestele munților senini,spreContinuă lectura „Ana Cris”

Caii Sunt Dumnezeul cailor de lemnDin caruselul bâlciurilor sparteSi nu mai știu ce vreau și ce însemnSi câtă viață este după moarteCâți îngeri mă urmează decăzuți?Căte lumini se sting în ochii mei?Si cum mai poți icoane să săruțiCând iadul e prea plin de Dumnezei? Dintr-un album cu poze ruginiteMă tot privesc părinții și-mi fac semnAruncContinuă lectura „Ioan Alexandru Filip”

Cărți nescrise Mai pleacă-o zi de vară peste obloane traseIar cucuveaua cântă un dor de ducă viuDin coasta mea apasă printre iubiri rămaseSărutul prefăcut din focul vinețiu. Ne regăsim, iubito, în cărți nescrise încăSunt pețitorul orei ce a pierdut un veacAm tot cioplit in piept același vârf de stâncăBolnav de-atâta moarte am căutat un leac.Continuă lectura „Adrian Vasile Iftime”

Destin Tremură focul în unde, în pleteȘi-mi arde lumina de fulger prin minte…Un roșu de sânge prin unghii pătrunde,Ce grea agonie-n cuptorul cuminteDin gura de șarpe… Adânc spre sorginte… E ultima mână la mine, olare,Dar ție nu-ți pasă cât chin eu mai gem,Mai pui un cărbune și focu-i mai tare,Că lutul acesta se crapă, măContinuă lectura „Cristina Pașca”

Cântec… Se bat prin luminișuri frunze verzi,Și brațele copacilor se-nalță a rugăLa schit bat clopotele-n dungăȘi-o simfonie de culori e prin livezi… Cristale de lumină-și cântă joculÎn unde limpezi din torentul viu…Iar păstrăvii își poartă argintiuLitania de jale unde arde focul… Nu sunt decât un muritor ca orișicare…Un păcătos sătul să tot greșescDar pentru căContinuă lectura „Gabriel Feresuaru”

Nu știu cum… Nu știu cum m-am îmbolnăvit de tineEste ilogic, n-are niciun sensSă-mi fie dor când știu că noaptea vine,Să mă aprind, apoi să ard intens. Nu știu cum mi te-ai strecurat în viseȘi mi-ai adus culoare și parfum,Ferestrele mi le știam închiseDar ai trecut de ele nu știu cum. Nu știu în sufletContinuă lectura „Iancu Cătălin”