Arhive etichetă:Poezie

Vara emoțiilor Mi-a tresărit o boabă-a sufletului meu,Când vara se urca pe dealul plin cu soare.Și-am vrut să o păstrez în ochi mereu,Așa cum macii au ieșit la drumul mare. Mi-a tresărit lumina din adâncuri lineȘi cântece de greier mustăcios am auzit.Povestea grânelor ajunge și la mine,Iar dorul de copilărie în praguri mi-a sosit. EmoțiiContinuă lectura „Angelica Manole”

Al poveștilor tezaur Somnul nu vrea ca să vină, cuprinsă-s de nostalgieȘi fără să vreau, cu gândul, mă pierd în copilărie,Iar prin roua de sub gene, zăresc pe buna torcândDin caier de lână moale, glasu-i dulce depănândBasme ce-n copilărie mi-au creat un univers,Care s-a zidit în suflet și nicicând nu s-a mai șters. Încet, ochiulContinuă lectura „Anca Man”

MINTE SUFLETEASCĂ Doar pasiunile nebune sunt delicii interzise,Restul nebuniei noastre zace-n bărcile defecte,Cosmosul îmi roade rana, iar sub ploeapele închise,Ochii mei curioși de tine se răzbună pe obiecte. De-ai vedea că veșnicia e un verde inefabil,Te-ai întinde pe coclauri fără nicio așteptare,Timpul ar crepa în tine ca un murmur descifrabil,Iar în taină, voluptatea, ne-ar desprindeContinuă lectura „Adrian Goia”

SCRISOARE FĂRĂ ADRESĂ Ți-ai dus părinții la azil,Îi vizitezi din an în PaștePână-ntr-o zi când un copilbătrân nu te mai recunoaște. Le-o fi fost foame, frig și sete,Dar, mai ales, le-o fi fost dor,Un dor mușcând pe îndeleteDin inima și mintea lor. Întreabă-i pe specialiștiiÎn inimi frânte ce au scrisLa diagnostic despre triștiiOchi ai bătrânilorContinuă lectura „Georgeta Rada”

Rugă de noapte De câte ori mă rog, cu râvnă, Doamne ție,Cu truda frunții și a brațelor încerc,Să îmi sporesc argintul, vibrând în armonie,Să nu scriu karmei mele mereu același cerc! Din steaua pe care mi-ai promis-o numai mie,Fug două raze pe drumul de-nchinat,Azi am aflat că una-i secată și pustie,Căci șerpi bându-i lumina, otravaContinuă lectura „Rotariu Dorel”

Cerbul Pe lângă recea șoaptă de izvoare,Ce curge drept, c-apoi să se întoarne,S-a înălțat un rămuriș de coarne,Cu neclintirea lui cutezătoare. Scrutează într-o lungă contemplare,Întregul crâng, învăluit în pace,Ca susurul de ape din răstoaceSă nu ascundă pândele de fiare. Adulmecând tăcerea cea pustie,A îndrăznit să-i lege fricii frâul,Iar setea-i grea a cotropit pârâulȘi bea prelungContinuă lectura „Manuela Munteanu”

Aproape atingeri Poate ne-am fi iubit, de n-ar fi fost timpul,Poate ne-am fi uitat, de n-ar fi fost trupul,Trupul si inima se-mbină cu duhulDuhul cu lacrima, oprindu-ne-avântul. Tu ești un vis din rai, eu sunt nevisarea,Mă chemi, dar nu-ți pot da, de dor, alinarea.Ai venit prea târziu, cu toată ardoarea,Nu poți să-mi fii, să-ți fiu,Continuă lectura „Mira Minu”

Viziune Seară-mbrăcată-ntr-un gri obosit,din camera pustie privești copacii uscați,portrete vechi, atârnate de pereții decojițiși-o ultimă carte necitită mai stă pe masă…înghițindu-și cuvintele.Tristețea închisă-n dulap urlă nebună,sufletu-ți imploră natura, se vrea de cristalîn carnea care doare, rostind cuvinte;rămâi ancorat în acea dimensiune,ca un fluturece și-a lipit aripa de geamul timpului.Privești cum te desprinzi de trup șiContinuă lectura „Camelia Corina Boț”

De-am fi avut o şansă! Târziu, am adormit visând la tineŞi se făcea că ora-n loc a stat…Arc peste timp se întindea spre mineŞi-o nouă şansă-n viață ni s-a dat! Nisipul din clepsidră dispăruseŞi viața o luam de la-nceput,De-acolo unde firu’ se-ntrerupseDe-acolo unde clipa ne-a durut! Secundele erau doar ale noastreDoar noi aveam să ne-ntâlnimContinuă lectura „Madiana Domnița Lașcu”

La Putna De ești la Putna pelerin,În calea ta, sfios, cireșiiBalade parcă murmurând,Înșiră ferm, precum plăieșii, Și străjuiesc în stânga taÎntinse măguri, punți spre soare,Cu ochii-n cer, cerșesc izvoareUn cerb frumos, spre-a-l adăpa. Sunt codrii caier de cărăriȘi o stafie toate duc,Pe Darie viteaz haiduc,Ce stăpânea sus în “Cămări”Sau se-ascundea sub “Solotruc”. În drepta obciniContinuă lectura „Dorel Rotariu”