Arhive etichetă:Poezie

OPRIȚI RĂZBOIUL Opriți războiul! Destulă-i durerea, Prea multe lacrimi au curs pe pământ, Prea mulți copii și-au pierdut mângâierea, Prea mult s-a rupt din al vieții cuvânt. Orașe arse, pământ răvășit, Case lăsate în umbră și scrum, Mamele strigă spre-un cer rătăcit, Dar nimeni nu știe ce va mai fi de- acum… Tunurile urlă, pământulContinuă lectura „Petronel Vizitiu”

Clepsidra Calc prin clepsidra timpului meuBeduin fără umbră și vlagăNisipul din mine se scurge și greublestemul iubirii nu se dezleagă Cămile de versuri mă uită călareȘi oaza-i departe și poate e seacăEu zbor ca un nor care plouă-n uitareși setea de mine e tot mai săracă Intoarce iubito clepsidra din drumși pune tăceri pe iubiriContinuă lectura „Alexandru Ioan Filip”

La flacăra ascezei La flacăra de veghe a unei lumânări,Când cade geana grea a dulcei înserăriTe văd venind aievea, iubita mea măicuțăCu taica braț la braț, în mică teleguță.Sculptată dintr-un nor, o scoică celestinăPurtată prin Eden, în liniște deplinăDe armăsari de foc, pe razele de lună,Ce ne deschid cărări, în care ne adună.Și în tăceriContinuă lectura „Stell Alexandru”

Apus de toamnă Ce dacă toamn-a scuturat,Pe rând, atâtea frunze,Puteam să le fi adunatAripile pe pânze. Într-un adagiu ori un vers,Pe tâmple să se culce,La pieptul tău, pe fruntea ta,Pe gura ta cea dulce. Mă întrebam, când și-au opritsecundele bătaia?Vărsând așa un timp cumplit,Ducându-se cu ploaia. Atâta doar, și se pierdu,Fără să știm anume,Amurgul înghițiContinuă lectura „Bogdan Florin Boitan”

Fluturele mut Oprește-mi sângele în trupul după tine,Degeaba zboară viu în vena-mi putrezită,Trăiește-ți o bucată de viață pentru mineCa o livadă-n mugur, aproape înverzită. Îți dau și cerebelul și cortexul de-l vrei,Îți pun albastru-n ochii sătui de semizei,Ca să eviți cărarea ce-a stat în pașii mei,Toți spinii deznădejdii ce i-au făcut prea grei… Îți dauContinuă lectura „Cristina Pasca”

Cugetări Mă întreba demult bunica,Pierdută-n gândurile-i lungi,Ce-ar fi de n-ai avea nimica,Doar crucea ta pe care-o duci? Draga bătrânii, vreau să zic,Că va veni o zi, cândva,Când nu-ți vei mai dori nimic,Doar sănătate-n viața ta… Va fi atâta rău pe lume,Și omul va înnebuni,Și adevărul nu-l va spune,Cu false vorbe-l va-nrobi, Nu va mai fiContinuă lectura „Nicoleta Lupu”

TRISTEȚE AMETAFORICĂ Auzi, fa, Marițo, s-a-nchis cimitirul!De mâine, nici popa nu poa’ să se-ngroape.Noroc c-am troița lu’ Gogu, aproape!Știi, colo, ‘n grădină, unde-a crescut pirul. Am țiment și var. Îl bag pe Ilie,să-mi sape o groapă, să toarne o criptă,că inima mea de boală e friptăși azi nu putui să leg nici la vie. BocescContinuă lectura „Georgeta Radu”

Desculți Iti aminteşti cărarea pe care urcam râzând spre cerul ce ne privea uimit ?Eram doar doi desculți de griji ce depănau in zborul lor de sfințiCrâmpeie de poveşti cu feți-frumoşi si zâne… şi-n straiul  primenitAveam doar flori de câmp… şi sărutări de rouă pe buzele cuminți. Iți amintesti? Râdeau cu noi, copacii, când muguriContinuă lectura „Tatiana Pavel”

COPIII ALBAȘTRI V-aduceți aminte când, doi câte doi,Pășeam înspre școală frumoși și cumințiCe multe decenii-au trecut peste noi,Dar clipele-acelea sunt foc de fierbinți! Costume albastre ca bolta de de cer,Purtam cu mândrie, de parcă zburam,Iar dascălii-aceia cu mână de fier,Știau să inspire iubiri, gram cu gram! Iubirea de carte era ca un vis,Un vis fărăContinuă lectura „Constantin Mosor”

AFAZICE S-au învolburat copacii și fierb trenele de frunze,Prin mesteceni mai adie un ecou din glasul tău,Se amestecă prin gânduri anodine și difuze,Și te văd printre cuvinte încurcate de Orfeu. Pontul Euxin își varsă carapacele pe plajă,Au căzut din vânt păpuși cu ochi negri indecenți,Eu te-adun din toți lăstunii care-n vene se revarsăȘi-ți simt ochiiContinuă lectura „Camelia Marin”