Arhive etichetă:Poezie

Cuvântul meu Azi inima mi-a spus că voi fi libersă spun fără rușine ce am de spus,nu mă voi ascunde după degetamintiți-vă că sunt de nesupus. Am darul așteptării, știu să-ndurși să dau întâietate celor grăbiți,lucrurile bune se fac cu răbdareși tot cu răbdare v-ascult ce vorbiți. Lumea asta-i ca o mare-adâncă,supraviețuiesc cei care știuContinuă lectura „Ion Sima Delagaleș”

Noaptea oarbă „SE ROTESC FUIOARE VEȘTEDE DE CEAȚĂ”Brațe muribunde-n zbateri mă înhațăȘi mă strâng puternic, prinsă-n chinghi de foc,Gem dureri în mine, veacuri la un loc! Plânge-n codru bunul, sub stejarul falnic,Lângă el gorunul îl jelește-amarnic,Lung suspină maica de sub bolta stinsă,Trist și taica-ncruntă fruntea lui cea ninsă. Plânge Pruncu-n iesle, l-am abadonatSă pornim colindaContinuă lectura „Didi Grosu”

Să fie pace! Razboiul nostru-i rece, rece-i ploaiaStatuia libertății-i DumnezeuȘi de ucizi în mine vâlvătaiaDe crimă să fiu acuzat doar eu E sulița dreptății între coasteȘi crude-ți sunt tăcerile în toateDar rănile iubirii nu au oasteIubesc, urăsc cum nimenea nu poate Dar unde-ti sunt cuvintele tăioase?Ce săbii mai ridici la apogeu?Că s-au desprins durerile deContinuă lectura „Bologa Nicolae”

Căutând infinitul Căutând infinitul nu te simți la capăt de drum,Prin labirintul vieții alergi cu speranță mereuCând zorii se-arată, când seara te scaldă-n parfum,Când râuri se scurg murmurând pe albastrul traseu. Vezi curcubeie răsărind pe cetăți din înalturi,Culori nestemate țesute pe-o pânză de apă,Când râuri tresar voluptoase-mpodobite pe laturi,Cu zâne frumoase adăstând o agapă. CăutândContinuă lectura „Avram Ioan”

Din abis spre lumină În trei decenii aberanteNe-ați tot înfipt în spate șișul,Noi am continuat suișul,Dar am îmbătrânit pe pante. Am acceptat și compromisulScrâșnind din dinți și din măsele,Dar l-ați împins pân’ la plăseleȘi brusc ne-a apărut abisul. Întinși pe mese-n chirurgiePrivim cu groază-n răni deschise,La visuri moarte, ori prescrise,De crunta noastră letargie. Ajunși laContinuă lectura „Alexandru Popa”

DRUM ILUZORIU Crestele stau mute, pierdute prin cer,Uriaș cu fruntea sprijinită-n ceață,Muntele acesta seamănă misterȘi-l urcăm cu toții, agățați de-o ață. Nu știm foarte multe din fragilul chitSemn de întrebare pus printre răspunsuri,Slalom pe versantul cel înzăpezit,Start la școala vieții asimilând cursuri. Ochii sparg reduta de-un alb diafanSe precede-n zare mantia vrăjită,Dumnezeu atinge creștetul profanPlasăContinuă lectura „Angela Petre”

LA ORA CÂND MI-E DOR DE TINE La ora când mi-e dor de tineŞi ies strigoii să vâneze-n lună,Simt gândul că valsează prin ruineŞi-n mine mai rămâne o fărâmăDe suflet ,ca un viciu nefiresc.Îţi reconstitui paşii din nisipulOceanului neplanetar, firesc,Ce ţi-a furat pentru o vară chipul. La ceasul când cocoşii îmi îngânăNeliniştitul puls prins înContinuă lectura „Mărioara Nedea”

SĂ RUP DIN UMBRA TA Mă vindec de-ntrebări ca de-o prefațăCe clocoteau prin sânge când erai –Acum, când tot trecutu-n mine-ngheață,Tăcerea îmi vorbește fără grai. Se sparge-un geam din cer în gerul nopțiiȘi ușile se-nchid pe sub pământ –S-a-nfipt tăcerea-n balamaua porțiiȘi chinuie cuvânt după cuvânt. Și umbra ta se chinuie-n fereastră,Să-mbrace un suspin, să-iContinuă lectura „Nicolaie Cismaru”

Umbra Te chem iubire, nu oricum, să viiFără de frici și inhibitii, de se poate,Numai parfumul în loc de haine să îl ții,Și părul lung și desfăcut pe spate. Să te așezi pe pat, dar la fereastră,Lumina lunii să-ți mângâie trupul,Iar umbra, trandafirului din glastră,Să îmi arate, unde pot să pun sărutul. Și umbra înContinuă lectura „Gheorghe Ionel Boboacă”

În ochiul viu de frunză Mă bântuie-un fior de vânt,Aici în piscul plopului de-argint;Aproape sunt răsufletul să-mi dau,Căci prin nervuri ruginile-mi pătrund. Te văd statuie cum priveștiÎntregul desfrunziș, copacii goi,Ce scormonesc cu crengile prin nori;Si-n ochiul viu de frunză lăcrimez. Nu am gustat din versul tău,Deși ai colindat păduri – te știuDe când eram unContinuă lectura „Gabriel Cristea”