Adrian Vasile Iftime

E noapte Cu capu-n nori, ades, de-o vreme-ncoaceMă plimb prin ploi tot adunând chiștoaceMă lupt prin nopți cu morile de vântȘi nici cuvântul… nu mai e cuvânt. M-am cununat ca, mai ușor, să-mi fieMult prea stingher cu-o foaie de hârtieȘi doar așa iubirea mai existăE-un teatru lumea, teatru de revistă. Mi-e sufletul prea greu de-oContinuă lectura „Adrian Vasile Iftime”

Ștefan Doroftei Doimăneanu

TESTAMENT „Cartea mea-i, fiule, o treaptă”Ce te-ndrumă și te-ndreaptă. Timpul pulhav mă răscolește-n oaseȘi pot să plec la cer în orice clipă,Divinului îi cer să mă mai lase,Un testament să încropesc în pripă. Prin cărțile-mi aflate-acum pe rafturiAm demonstrat că am iubit cuvântul,Mulți cititori sunt astăzi vrednici martoriCă n-am trecut prin viață precum vântul. AmContinuă lectura „Ștefan Doroftei Doimăneanu”

Gabriel Feresuaru

Sărut… Sărutul e o poartă spre iubire…O-ngemănare-ntre a vrea și-a fi!Un pas suprem făcut spre nemurireSărutu-i rațiunea de a fi… Sărut icoana cu evlavie deplină,Cu drag sărut și mâna mamei melePlecată prea curând întru luminăȘi prea devreme-ajunsă sus, la stele… Sărut cu patos buzele femeiiCe mi-a adus chiar Raiul pe pământ…Și mai sărut, din steleContinuă lectura „Gabriel Feresuaru”

Iancu Cătălin

Călător spre nicăieri La mine-n suflet ți-am zidit altar,Mi te-am închis în mine permanent,Îmi ești și horoscop și calendar,De tine sunt eternul dependent. Stau la hotarul dintre azi și ieri,Îmi este greu să îmi aleg cărarea,Mă ning și toamne dar și primăveri,Mă plouă-n vise muntele și marea. Tu poți să mă auzi atunci când tac,MăContinuă lectura „Iancu Cătălin”

Luminița Trăistaru

Bezna CE PASĂRE NEAGRĂ STĂ-N LUNĂ ȘI PLÂNGE?Ce șarpe de foc pe frunte-ți brăzdează?Simt liniștea nopții că-n așchii se frânge,Rănindu-te-n talpa ce nu mai visează. Ce guri de oțel înghit șoapta măriiCând răul bea lacrimi din pietre ce tac?Ce vânt din Siberii bea semnu-ntrebării,Când ochi-ți agonici în beznă se zbat? Prin venele tale au cursContinuă lectura „Luminița Trăistaru”

Nicoleta Lupu

E primăvară Doamne, câtă primăvară-i peste noi!E plin de flori, e crângul, iar, vioi,Spre cer, azi, sufletul mi l-am deschisȘi mă avânt pe bolta unui vis,Noi fără noi, suntem așa de goi! Pe cine va-mbrăca cu floarea deasă,Doar eu eram a vântului mireasă,Când în bătăi de inimi, zbura floarea,De-acoperea și iarba și cărarea,Iar umbra ta,Continuă lectura „Nicoleta Lupu”

Adnana Radu

PIERDUT PE VECIE ÎN CEAȚĂAdnana Radu Curge timpul printre degete de secundeȘi toate în jur curg spre înainteAromă de tine pășește pe-a amintirilor undeȘi-n suflet se așează sfioasă și cuminte. Curg zile lumină printre gânduri proscriseȘi secundele îmi sunt veacuri uitateAmintirile îmi stau în palmă învinse,De suflet, nu mai vor să fie certate. Curg nopțiContinuă lectura „Adnana Radu”

Mirela Șoimaru

CE PASARE NEAGRĂ STĂ-N LUNĂ ȘI PLĂNGEȘi îmi spală trupul cu stropi mari de sânge?!Te curăți de praful unei lumi ce ți-a datDureri,suferințe, incat zaci într-un pat… Și pasarea neagră te-asteaptă să-ti cănteLa margini de drum, fară ton sau cuvinte…Auzi plănsul ei ce pătrunde în tine,Te schimbă fătiș sau in profunzime! O pasăre plânge…E totContinuă lectura „Mirela Șoimaru”

Lidia Stan

Casa părăsită Într-o casă părăsităPe-un perete scorojitA rămas o ramă goalăAmintind de-un chip iubit La un colț de geam, opacUn păianjen țese fireDe după perdeaua ruptăTe-ntruchip în amintire Prin tăișul unei lacrimiVăd o prispă cu mușcateUnde vântul șoapte-aduceÎngânând frunze uscate Iar la poartă e-o potcoavăRuginită într-un cuiSus în grindă roade cariulCa-ntr-o cas-a nimănui S-a-ncurcat înContinuă lectura „Lidia Stan”