TU ÎMI ERAI VIO STERIAN Tu …îmi eraizbenguiala de fluturiîn luna maipicătura de viațăprelinsă pe buzecu-aromăde vino hoardă de vârcolacice-mi migrau prin venefiorii de gheațăși-n palme …te-alintau plăcerile-necou de suspin,roua doruluitresărită în macipicături de ploiadunate-n năframeașchii în pielerupte din noio boare de vânt caldăpe-un picior de plai …… tu-mi erai. Redactor: Mihaela Avram Redactor șef:Continuă lectura „Vio Sterian”
Arhive etichetă:Promovare
Daniela Konovală
Șoapte colorate Țărmul meu mai poartă maci înflăcărațiDe solare vise fremătând albastru,Amprentând tăcerea pașilor damnați,Trecere de Lună pe arcuș măiastru. Noaptea mea te cere la imperativ,Ziua te așteaptă să-i declini nuanțe,Fluturii tomnatici dănțuind sub nimbStrăjuie cărarea făurind romanțe. Cântecele lumii amorțesc prin crini,Șoapte colorate nasc prin roua crudă,Liniștea se sparge într-un tril sublimRidicând lumina dinContinuă lectura „Daniela Konovală”
Mira Minu
Întrebări– Mira Minu- Nu sunt spini printre morminte, toți se prefăcură-n flori,Toate oasele sunt sfinte, acostând nemuritori…Umbra vieților se-mparte, se preschimbă-n curcubeu,O întreb încet pe Moarte…cine-i ea, cine sunt eu. Mă privește cu blândețe, bând lumină din nimic…Sunt oceanul de tristețe, devenind nespus de mic,Pe măsură ce atomul sensul său și-a revelatȘi redefinește Omul, dinContinuă lectura „Mira Minu”
Nicoleta Lupu
Luceafă pământean Spre poarta fără geam şi-ncuietoare,Se-ndreaptă un luceafăr pământean,În colbul rece, prigonit de neam,Pe fieru-ncremenit se tânguie o jale, O inimă ce băte încet, agale,Dorindu-şi adierea vântului,Într-un nădejdea gânduluiÎn ochii stinşi, secătui-au izvoare, Singur în voia sorților,Desprins ca frunza de pe ram,Unic luceafăr pământeanÎn colbul vremii călător, Sperând că moartea va fi dulce,Sub teiiContinuă lectura „Nicoleta Lupu”
Iancu Cătălin
Îmi plouă Îmi plouă pe buze cuvinte de dor,Se-aude un cântec departe, în zare,Din raze de lună-mi fac aripi și zborȘi vreau să îmi fac printre stele cărare. Îmi ninge în vise cu floare de soc,A lunii văpaie îmi bate în geamuri,Mă rog la luceferi să-mi poarte noroc,Prin noapte aleargă cai albi fără hamuri. ÎmiContinuă lectura „Iancu Cătălin”
Tîrnavean Ana-Corina
CE-I IA?Autor: CARPE DIEMPictura: NICOLAE GRIGORESCU- Țărancă torcând-Ce-i IA?Legenda ne spunecă nu-i ca Ea altă în lume…Strămoșii-au crezut cu sfințeniecă IA-i semn de curățenie! Ce-i IA?…Veșmânt moștenit de la daci.De-o poartă bogați, ori săraci,e toarsă de-același fuiordin caier de sfânt tricolor! Ce-i IA?…Istorie de neam românesc!Din ițe, povești se-mpletesc,dând IE-i țel sfânt pe pământ,românilor, sacruContinuă lectura „Tîrnavean Ana-Corina”
Mihaela Avram
Miros de tei(sonet) Tu bați la poarta sorții înc-o datăSperând ca zorii să-ți deschidă ochiiDar amintiri țesute-n albe rochiiSe prind în dansul vieții ca-ntr-o roată . Și luptele încep să te cuprindăDin piatra serii ce-n pustiu se simte.Deasupra lumii te oprești cuminte,Când flori de tei încep să se aprindă. Te uiți prin gratii după oContinuă lectura „Mihaela Avram”
Cornelia Gheorghe
Cine să mai scrie?Cornelia Gheorghe Pete de cerneală alunecă udePe cărări nescrise și zălude,Literele țopăie-n neștire,Sensul limbii este-n adormire. Tăcut este, azi, abecedarul,Scrisul și cititul își pierd harul,Când trăim în era neștiințeiCine să mai dea contur peniței? Cin’ să scrie povești într-o carteDacă oamenii-s butoaie sparte?Lasă să curgă tot ce-au învățat,Păstrează doar cuvânt nemăsurat. NuContinuă lectura „Cornelia Gheorghe”
Marin Rada
ÎNFLORIRE Știi, în primăvara aceastarândunica și-a făcut cuibultocmai când înflorisecreanga de măr,sub privirile tale… Se vede că și păsărileau vocația înfloririi,mi-am zis, închipuindu-mică au, în loc de aripi,petale… Mâine voi plecapână la capătul lumiiși voi lua cu mineaceastă tăcere,noaptea care urmeazăși lumina albă, înfloritoare… În zorivoi deschide fereastraspre lume,să intre zborulpăsării călătoare… 23.06.2022Marin Rada Redactor:Continuă lectura „Marin Rada”
Sorina Vîiu
DOAR UN CLOWN Sunt doar un clown pe aripile vieții,Am bucurie, înlătur negura tristeții.În văzul lumii port o mască…Un nas roșu,un papion și-o bască. Cine ar putea să înțeleagă adevărata față?A sufletului ascuns după paiață!Cea care este comică și face nebunii,Și plânge cu suspine în nopțile târzii! Oare cum ar fi dacă și-ar dezgoli privirea?ȘiContinuă lectura „Sorina Vîiu”
