Arhive etichetă:Promovare

DOAMNE, DACĂ N-AI VREO TREABĂ Doamne, dacă n-ai vreo treabă, printre păcătoși și sfințiCaută în Iad și-n Rai curcubeul cu părințiLasă-n palma Ta să cadă rugi de orb nevindecatSă-mi mai văd odat-părinții-n timpul Tău nemăsurat Duhul lor să se-ntrupeze, cu pământ să fie unsChiar de-ar fi să se coboare de pe crucea lui IisusDoamne, i-amContinuă lectura „Nicolaie Cismaru”

Nu-ți cer nimic mai mult Nu îmi doresc, Doamne, nimic mai mult,Decât un strop de milă-mpărăteascăȘi într-al vieții greu și-adânc tumult,Să-mi dai în suflet pacea Ta cerească. Nu vreau averi, că ce-aș face cu ele,Când trâmbița suna-va adunarea?Doar iartă-mi Tu cele păcate greleȘi-aruncă-le, să le înghită marea. Nu vreau nimic din astă lume. VreauSă amContinuă lectura „Flori Cristea”

Zborul Ce-ai vrea să faci? M-a întrebat bătrânul.Aș vrea s-ajung la stele!Aș vrea drumulSă-mi fie ca un zbor, ca o plutire,O auroră, horă peste fire,Să-mi fie vântul albul inorog,Prin nori să galopăm!Pe bolta-podS-aud copitele cum bat în stele,Cum sar scântei din albele caiele! Bătrânul își răsfiră barba albă.O aranjează-ncet, ca pe o salbă.Cu ochii mariContinuă lectura „Dumitru Vasile”

ÎN BĂTAIA VÂNTULUI La marginea timpului,în bătaia vântului,din streașina cerului,curge plânsul Domnului. Plânge, că ne-am câinoșit,nedemni ne-am împărtășit.Sufletul e-n pribegie,inim-a rămas pustie. E mâhnit, dar nu ne pasă!Avem casă, avem masă,crezul nostru-i necredința,am uitat ce-i umilința. Importanța de-a fi prostne pune la adăpostși minciuna ni-i regină,coroana-i e de rugină. Nu mai avem loc pe stradăde-atâtaContinuă lectura „Georgeta Radu”

Chemarea Sfinxului– Mira Minu- Mă-ntorc din nou la tine, mărite Înţelept,Că doar de-nvăţ Lumina, înspre străbuni stau drept!Ei au răzbit prin vremuri un munte de nevoi,Și s-au clădit în lupte, născuţi sau nu… eroi. Scruteză-adânca zare, să îi mai chemi și-acum,Să-ndepărteze zgura și zidul gros de fum,Să scoată din uitare colindul spre înalt,În vremea ceaContinuă lectura „Mira Minu”

CE DOR MI-E DE MAMA La iarnă, tot dudul rămâne străjer!Va sta să păzească o casă, un gard,O poartă legată cu lanțuri de fier,Și-o sobă în care doar clipele ard! Poteca așteaptă să-i dau un răspuns,Când vin pe acasă! Și dudul ar vrea!Să știe răspunsul! Zăvorul neunsSe teme de iarnă, dar inima mea Îmi spuneContinuă lectura „Constantin Mosor”

Cuvinte arse Îți trimit cuvinte arse de tăciunii lui decembrie.Sunt departe și-mi sunt ochii cu zăpezi întârziate.Numai ieri purtam coroane în capela lui noiembrie,când stejarii mii de frunze lepădau cu lașitate. Îți trimit cuvinte arse pe la margini și-ntre file,și tristeți în insectare și cu muze prinse-n ace.Au trecut desculți toți anii, au trecut sătuiContinuă lectura „Ioan Pop”

Iertări Mă mai gândesc la tine uneori, te mai privesc prin ceasuri de apus,Te-nvălui cu iubire, te-am iertat de toate cele care nu le-ai spus!Te iert acum de tot ce n-ai făcut, de toate cele ce le-ai irosit,De lacrima ce-n mine-ai zămislit când ai plecat, cu umbrele-n zenit…Te iert de toate rănile din noi siContinuă lectura „Daniela Konovală”

Tărâm de vis De-oi colinda-ntreg pământul, nicăieri nu voi afla,Un loc mai fermecător, cum e cel din țara mea!Aici, glasul ciocârliei se înalță pân’ la soare,În doine scăldându-i trupul bujorelului de floare. Codrii falnici și semeți stau de strajă în CarpațiȘi-n ei, zimbri, cerbi și urși, viețuiesc ca niște frați,Ape repezi, cristaline, te-ntâmpină la totContinuă lectura „Felicia Percec”

Viziune Seară-mbrăcată-ntr-un gri obosit,din camera pustie privești copacii uscați,portrete vechi, atârnate de pereții decojițiși-o ultimă carte necitită mai stă pe masă…înghițindu-și cuvintele.Tristețea închisă-n dulap urlă nebună,sufletu-ți imploră natura, se vrea de cristalîn carnea care doare, rostind cuvinte;rămâi ancorat în acea dimensiune,ca un fluturece și-a lipit aripa de geamul timpului.Privești cum te desprinzi de trup șiContinuă lectura „Camelia Corina Boț”