PIER IRIȘII Resturi de iriși plâng prin tăciuni,Iar nedreptatea scurmă-n minciuniȘi adevărul dintr-un cavouÎși plânge soarta într-un ecou. Glasul minciuni râde de sus,Stelele-n neguri toate s-au dus,Luna coboară tristă-n mormânt,Soarele însuși intră-n pământ. Minciuna crudă sapă-n trăiri,Lutul îngroapă flori și-amintiri,Sfeșnice stinse fumegă-n cer,Plânge dreptatea, irișii pier. Redactor șef Camelia Boț
Arhive etichetă:Promovare
Mihaela Avram
DISTANȚA DINTRE NOI E o distanță așa mareîntre noi, oamenii,încât dacă am alergaunii spre alții,nu ne-am întâlniNiciodată! E o distanță așa mareîntre noi și Dumnezeuîncât dacă am îngenuncheaunii în fața altora,nu ne-am putea ridicaîn Rugăciune. Și totuși…E o distanță așa micăîntre viață și moarteîncât dacă am putea trăilângă oameni și Dumnezeuam putea simțiVeșnicia! Redactor șefContinuă lectura „Mihaela Avram”
Eduard Bucium
Trenul de noapteEduard B. Mi-e iarnă în piept și aș trage un fum,întinde-mi țigara, străine!…Peronul acesta miroase a scrum,nu-i nimeni, doar eu și cu tine Aici, doar marfare opresc, uneori,să tragă pe-o linie moartă,să-ncarce copaci ce devin călătorispre locuri nescrise pe hartă În trenul de noapte pe care-l așteptva trage semnalul de-alarmăun ţânc vagabond, zdenţărosContinuă lectura „Eduard Bucium”
Poezia specială, 3 aprilie
FĂRĂ VORBE ~Mirela Șoimaru~ Mă-întrebi fără vorbe,așa, într-o doară,de te cunosc ?! de te iubesc ?!De dincolo de cuvinte,tu poți să-mi vorbești…Ce înseamnă cuvântul,fără sensul lui de dicționar?Oare nu vorbește și vântul?sau ploaia? sau gândul?Sau, poate,există o limbă a gândului,ce le știe pe toate;și ne unește pe toțiîn sensuri nemăsurate…Tu poți să-mi vorbești,sărind peste vorbe,doarContinuă lectura „Poezia specială, 3 aprilie”
Valentin Ciobanu
Legea firii omenești/ De iubirea ar fi zâmbetAr înmuguri privireaPrimăvarã sufletească..Ar fi toată omenirea! De ar fi iubiri eterneTot mereu pe-acest pãmânt…Ar fi zâmbete și-n stele..Și în adieri de vânt! De ar înflori iubireaZi de zi …seară de searã ..Ar fi peste tot un zâmbetPeste tot o primăvarã ! De ar fi iubirea-n lumeCa unContinuă lectura „Valentin Ciobanu”
Maria Poiană
Despre cel ce scrie versuri~Maria Poiană ~ Poetul întâi moare o secundă …Apoi noblețea artei îl inundăArzând cuvinte-n flacără de rugă,Ca mai apoi, la suflete s-ajungă. Câte-o secundă, una după alta,Își țese-n muguri de lumină dalta,Cu care sapă-adânc după cuvinteȘi le asază cu luare-aminte. Ca nu cumva cuvântu-i să rănească,Nici măcar o suflare pământească.Din gerulContinuă lectura „Maria Poiană”
Dalia Alina Moldovan
DE VORBĂ CU VIAȚA Deschid brațele acum spre tine.Vino, viață, și mă îmbrățișează!Iubește-mă cum te iubesc și eu pe tine,Arată-mi, zi de zi, doar ce contează! Nu mă lăsa să cad în neputință,Nu mă lăsa să văd ce nu e de văzut,Deschide-mi ochii, ca a mea ființăSă poată privi dincolo de necunoscut! Atâtea, viață, maiContinuă lectura „Dalia Alina Moldovan”
Marieta Coman
M-aș îmbrăca în gânduri Să te privesc puțin mi-ar fi de-ajuns,atât cât poate depărtarea să ne ofere,o șoaptă să îmi trimiți prin vântul din apusar fi ca o pană fină de mângâiere.Un gând frumos de-al tău dacă aș ști că mă colindă,ar fi ca o petală fină de iubire,ce mi-ar cânta în suflet ca oContinuă lectura „Marieta Coman”
Mirela Cocheci
CE-I POEZIA? Ce-i poezia-n lumea asta careTrăiește doar mirajul avuțieiȘi-n care nonvaloarea e valoare,Cum să-nțeleagă rostul poeziei? Ce-i poezia când lumina plângeȘi întunericul își face calePrin urme de dreptate și prin sângeCe curge lent prin inimile goale? Ce-i poezia-n lumea-n care viațaNe-a-ngenunchiat atât de mult încâtÎn loc să spunem: „Bună dimineața”Ne întrebăm ce-am câștigat, și-atât.Continuă lectura „Mirela Cocheci”
Mirela Cocheci
ÎNTÂIETATE Eu iau în seamă cer, pământ și apăȘi răsărit și-apusu-nflăcăratȘi anotimpuri care vin și pleacăSpre-a reveni de unde au plecat. Eu iau în seamă lemn ce se striveșteSpre-a încălzi destine și nevoiȘi iau în seamă aer ce pluteșteȘi-aruncă arșiță sau ger spre noi. Eu iau în seamă Soarele și LunaȘi stelele din ochii meiContinuă lectura „Mirela Cocheci”
Zbor spre înălțimi 