Sorana Maria Ilie

Iubire vegetală În pânza zorilor, cuvântu-ți cântă,Sub pasul meu ce-abia se mai coboară, O, iarba mea din toate mai frumoasă,Tu crești din vis, din umbră și din stâncă. Te simt cum arzi sub ploile din mine, Un foc ce nu se teme de nimic, Deși ești fir, ești vânt, ești colț de clipă, Rămâi în trupul lumii rădăcină.  TăcereaContinuă lectura „Sorana Maria Ilie”

Didi Grosu

Icoană-mi ești, femeie! Te-am îmbrăcat în stelesă te culeg la noapte,una câte unași nu mai știu de-i vis,orbit de frumusețete-am confundat cu luna! Te-am îmbrăcat cu mareasă te culeg din perle,una câte una,să te adun șirag,pe fruntea diafanăsă-ți așez cununa! Te-am îmbrăcat cu cerulsă te culeg sub pleoape,una câte una,să-ți sărut, frumoaso,azurul prins în ochiice-șiContinuă lectura „Didi Grosu”

Radu Iorgulescu

Secret Te-a agățat duios tăcuta noaptecu dragoste de lebede fierbințiși de atingeri tandre și de șoaptecare te-ajută astăzi să mă minți*Și porți pe buze cifre amuțitecând luna bea pahar după paharpe cer sunt stelele aghezmuitespre mine sufli gerul tău și jar*În fiecare noapte o ninsoareîn fiecare zi un derdelușîncerc să– ți țin poteca în picioaredarContinuă lectura „Radu Iorgulescu”

Daniela Konovală

În versuri de mătase Te-am cunoscut în clipa unui cântec,Acolo unde florile-și deschidPetala, peste cerul unui zâmbet…La ora când duminicile ningCorole peste chipul dimineții,Când din potire cresc împărtășiri…Te-am cunoscut în sâmbăta luminii,Trecând ecoul șoaptelor prin mir. Mi te-am privit așa ca pe-o minune,Ca pe-un arhanghel fără de halou,Coborâtor în lutul cel de viațăMi-ai apărut înContinuă lectura „Daniela Konovală”

Nicolaie Cismaru

PE-UN PĂMÂNT DE HÂRTIE Între noi, doar ninsori care vin, care trec,Pe pământ, rătăcind, ochii tăi mă petrec;Chipul tău, de-mprumut, o mai fi cum îl știuCând în stele-mi citeai, până noaptea târziu? Făceai pârtie-n nămeți, lăsând jocului pradăNiște zeci de lopeți pentru un om de zăpadă;Ochii mei de copil plăteau norilor vamăȘi cu sânge-n obrajiContinuă lectura „Nicolaie Cismaru”

Alexandru Ioan Filip

Parnas Mă desfrunzește somnul de vise despletiteMă devorează foamea la cinele de tainăSi îmi usucă setea cămilele pornitepeste Sahara vieții purtând aceeași haină Prin oaza de dorință se moare de nisipMă scol din naufragiul de lacrimi potopiteSi mã-ntâlnesc la colțuri cu mama lui OedipPrintre statui de vată cu fețe obosite Deci vă aștept prieteni săContinuă lectura „Alexandru Ioan Filip”

Daniela Topîrcean

Phoenix O frunză rătăcităpe șevaletul toamneinu mă consider,nu am cum să fiu,când am un spirit liberși port în minesuflet viu O frunză galbenăce-n toamnăatinge ogorul,este doar așternutulsemințelorce-n primăvarăvor hrăni viitorul Dar eu, ca om, cu spiritși cu suflet,în mine însămiport putereasă îmi creez destinul,chiar dacă uneoriam cunoscut durerea Nu sunt asemeni frunzeice cade toamnape cărări…suntContinuă lectura „Daniela Topîrcean”

Constantin Mosor

MURDĂRIA Puterea Murdăriei ne-nconjoară!Oriunde întorci capul Murdăria,Iat-o, ne trage zilele pe sfoară,Că-n fața ei ne scoatem pălăria! Ne murdărim din cap până-n călcâie!Murdăritorii râd pe sub mustață.Crezându-ne îmbolnăviți de râie,Ne dau cu murdăria peste viață! E-atâta Murdărie-n lumea noastră,Iar clipa-i mai amară decât fierea,Minciuna ne zâmbește la fereastră!Nu-i nicăieri, nici laptele, nici mierea! Dulcele-i pentruContinuă lectura „Constantin Mosor”

Corneliu Neagu

PĂCATUL NEIERTĂRII.Secretele lăsate la marginea uităriipe rafturi nevăzute, întinsepeste timp,mai vin câteodată, cu valurile mării,pe plaje fără nume şi fără anotimp..Ne-am întâlnit cu ele, era o iarnă rece,venită fără veste, cu vântul de la nord,când trenul fără miză întârzia să pleceîn așteptarea surdă a unui alt acord..Departe, la cazarmă, fanfara militarăne amintea întruna că trenu-ntârziat,înContinuă lectura „Corneliu Neagu”

Tănasă Costina

Ochii primăverii Azi ochii primăverii s-au umezit ușor.Ce-o fi pățit frumoasa, de cine-i este dor?Instantaneu, privirea s-a agățat de-un pom,Râdea cu frunza, floarea, un râs tăcut, molcom. Simțeam în nări mirosul de aer pur, curat,Sub talpa mea pământul ofta, descătușatDe iarna ce-nghețase culoarea din iriși.Își bea-nsetat licoarea, cu toți porii deschiși. Zambilele, cu clopul micuțContinuă lectura „Tănasă Costina”