Arhive etichetă:Promovare

RĂTĂCIREA și REVENIREA Cum versul alb e doar o rătăcireAdmit cu greu că sufletul mă doareIar dacă scriu în rime cu iubireE vina mea că sunt o visătoare Am râs când nu mi-ați înțeles menireaȘi-am plâns când am fost luată-n seriosCa un poet ce-și deapănă mâhnireaȘi-nvață cum să moară mai frumos Când am simțit cuvântulContinuă lectura „Lidia Zadeh”

Redactor șef: Ionuț Pande Director editorial: Camelia Corina Boț

Nu calc pe flori N-ai fost nimic din ce-ai promis atunci,când mi-ai cerut o simplă sărutarepe încheietura mâinii mele stângi,ca să-mi pui lumea-ntreagă la picioare. Tu n-ai văzut ce simplă îmi e firea,cum dau să fug când în aur mă-mbraci?Când mă priveai, eu îmi plecam privirea…Nu calc pe flori, mie-mi zâmbesc copaci! Sunt crin sălbatic,Continuă lectura „Ana Maria Tudorache”

ȚII TOTUL DEPĂRTAT DE HAOS De revenirea lor, mereu dorite,astre tremole-ți cântă-n vrere…Tu, necuprinsul de prasenli-l colorezi dens cu poeme…! La anemone, Ne-nceputull-arunci sămânță-n sol veneric;să crească-i cânti și îl dezmierzicu clipe îi surâzi la-ntoarcere în vreme…! În anatas și-nrourat, pe plai mirific,în iarba udă crudă de lumină, izvodești iubireași-ți verși clepsydra, tot la fiecare-ntors,oContinuă lectura „Gheorghe Apetroae”

Nimic nu mai e cum a fost Nimic nu mai e cum a fost,Nici casă, nici om, nici fântână…Învinşi, într-o  lume păgână,Cătăm vieții noastre un rost.În straie brodite frumos,Acum, doar minciuna cuvântă.Şi nici nu mai simți când ți-împlântăCuțitul, adânc pân’ la os.În zile de patimi prea-sfinte,Cu Iude, Pilați şi Irozi,Ne iartă că suntem nerozi!De lume,Continuă lectura „Maria Apăvăloaie Lungu”

Maica Desculță umbla maica mea prin Cer,Că a văzut pe mine-a iernii semne,Să-mi cumpere o sarcină de lemneȘi un sicriu, luat la metru ster. Și-a întrebat la sfinții care taieCopacii vieții, când sunt de tăiat,Dar toți i-au spus că ei le-au terminat,C-au fost puține și a fost bătaie. Că toți s-au pregătit, că-s gospodari,Din varaContinuă lectura „Sorin Poclitaru”

POEM FINAL De la o vreme îmi cântă-n oase viori nebunepăsări în flăcări se-împreunează țipând în vântdin cerul putred nu mai scoboară nicio minunenicio speranță nu se mai poartă azi pe pământ ce se întâmplă, domnule doctor, de unde vinece ursitoare nebănuită mi-a dăruitboala aceasta fără speranță ce-o port cu minestingher și singur ca peContinuă lectura „Paul Spirescu”

Cocorii Un țipăt scurt şi s-au pierdut în zareDe-atâta toamnă, mi-au zburat cocoriiŞi-acum dezamăgirea mea e mareCă tare „trişti şi negri rămân norii”! Cocorii mei au gând să se întoarcăVezi, nicăieri nu poate fi mai bineŞi nicio lacrimă nu vreau să-mi stoarcă,Plecarea lor în țările străine! Aici se vor întoarce, că-i acasăAici în țara meaContinuă lectura „Madiana Domnița Lascu”

Liniște, durere și uitare Mă deranjează liniștea nebună,   Cu tot ce are nou și vechi în ea,   C-a devenit un glas care răsună,   Ca un ecou peste durerea mea. Pe limba ei a înflorit cuvântul,   Iar rodul i-a trecut demult de pârg,   Și a vărsat sămânța în pământul   Pe care l-am călcat mereu cu sârg.Continuă lectura „Manuela Cerasela Jerlăianu”

S-a intomnat S-a întomnat… și sângele, deodată,După ce, toată vara-a clocotit,Din curgerea de foc s-a liniștitȘi-a căpătat o liniște ciudată, Ca apa, ce prin piatra ascuțităS-a avântat, tăindu-se-n fâșii,Și-a călărit ai vieții bidivii,Lasând în stâncă urme de copită, Și-apoi, oprită într-un stavilar,A cunoscut a liniștii hodină,Mai plină de iubire și mai lină,Mușcându-și malurile, tot maiContinuă lectura „Sorin Poclitaru”