POATE ȘTIAM
Purtam sub cămașă
o carte cu poezii,
întunericul mi se lipise
de pleoape,
poate știam din ce vis
ai să vii
când lumina albastră
se cerne pe ape.
Iubita mea,
purtam sub cămașă
chipul tău ca o pasăre
încremenită de frig…
Poate știam
cu o viață mai înainte
ce lumină albastră te-mbracă,
din ce vis, iubita mea,
să te strig.
