Și-s toamnă
Și-s toamnă,
Și-s gând,
Și-s pas rătăcit pe pământ,
Răsuflare divină
Pe-o rază de vină.
Și-s toamnă,
Și-s frunză uscată
De-o iubire uitată
Într-o galerie de artă.
Și-s toamnă,
Și-s rană aurie
Pe trup de iarnă
Ce-așteaptă să învie.
Și-s toamnă,
O șoaptă mă-ndeamnă
Să-mi aștern iubirea
Pe natura galbenă.
Și-s toamnă,
Clipă de taină.
© Irina Cristina Țenu
