Cristina Tunsoiu

Leagănul copilăriei

Mi-am lăsat copilăria
În zăvoi, pe iarba deasă,
Lăngă piatra cea bătrână
Care ascuțea o coasă…
Mi-am lăsat copilăria
Lăngă ciutura fântânii,
Oglindindu-se în apa
Ce îmi răcorea străbunii!
Mi-am lăsat copilăria
Peste dealuri în vâlcea,
Lângă vechea brutărie
Care păine îmi cocea!
Mi-am lăsat copilăria
Sa alerge pe câmpie,
Să culeagă albăstrele
Să bea mustul stors din vie!
Mi-am lăsat copilăria
Să-și facă din vise, leagăn…
Să își construiască drumul
Dormind pe pământul reavăn

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: