Simina Paun

Ești și Tu dezamăgit!

Nu-mi mai este de-astăzi teamă de a merge printre oameni,
Nici să-mi spun că trece vremea pe-Apa Sâmbetei de-apoi
Și de-o fi să nu am timpul de-a culege roade-n toamnă,
N-o sa fiu atât de tristă, cât să-ncătuș bucuria ceaiului băut în doi!

Toate fac din mine parte! Anotimpuri în vâltori,
Zboruri de egrete fine, lebede cântând în zori.
Nu-mi mai este de-astăzi teamă c-am să plâng când vei pleca!
Ți-am pus sufletul în palmă, diminețile senine, lângă ceașca de cafea.

Trece timpul, nici nu-mi pasă!
Tălpile ni-s ruginite și în tâmple cresc ninsori.
Palmele ni-s înăsprite, cu durerea prinsă-n oase
De a mângaia în tihnă, trupuri terne, urgisite, pline de cuvântul dor.

Însă, nu-mi mai este de-astăzi teamă!
Las tăceri cehoviene să se-așterne între noi,
Pavăză mi-e amintirea timpului ce ne’mpresură lăsând urme de strigoi.
Îmi las platoșa în urmă și îmi strig și-ți spun râzând:
„Nu-mi mai este de-astăzi teamă! „
Îmi iau crinii din privire, orhideele din păr,
Iau icoanele din suflet și le țes într-un covor.
Fac alei din ele, astăzi, pentru muribunzi neplânși,
Și-ncropesc iluzii moarte pentru cei ce nu mai sunt.
Scot piroanele din palme, rup și spinii din coroane, urlu si dezgrop si giulgiul!
Teamă nu-mi mai este, Doamne!

Teama nu-și mai are rostul, când e totul irosit!
Doamne, iartă-mi îndrăzneala: ești și Tu dezamăgit!

Simina Păun

Redactor șef Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

<span>%d</span> blogeri au apreciat: