Prin cătune părinți plâng…
~Andreea Văduva~
Prin cătune părinți plâng,
Uitați de fii, de fiice,
Plecați în lat, plecați în lung,
Palate să-și ridice…
Aduși de șale și bătrâni,
Niște orfani pe lume,
Așteaptă zile, săptămâni,
Un telefon să sune…
Printre uluci îi vezi trudind,
Pentru un fir de ceapă,
Iar pe pământul aburind,
O lacrimă le scapă…
Spun „Bună ziua!” tuturor,
La om, potaie, soare,
Poate îi văd pe plozii lor,
Venind din depărtare…
Și uite-așa, anii se duc,
Se duc fără să-i simți,
Dar ei, aceiași singuri-cuc,
Se mint fiindcă-s părinți…
Redactor șef Camelia Boț
