Cristina Mihăiloiu

Iluzia ~Cristina Mihăiloiu~

-„Ce este viața”? Am întrebat o floare,
Ce-mi dăruia al său intens parfum.
-„De ce totul se năruie, de ce totul e fum?
De ce seacă-ale sale cristaline izvoare”?

-„Deşi-i o secundă, în infinitul timp,
Nimic nu se năruie, nimic nu e fum…
Poate fi vals, poate fi zbucium,
Viața este a sufletului anotimp!

Aşa cum îmi ofer parfumul minunat
Tuturor celor ce-aleg să-l simtă,
Tu ieşi din lumea ta cea strâmtă
Iubindu-ți semenii necondiționat”!

-„De ce m-am născut pentru-a muri,
De ce sunt, eu, prin viață trecătoare?
De ce sunt muritoare, spune-mi, Soare!
De ce nu-s infinite ale vieții tărâmuri”?!!

-„Nu te lăsa păcălită, de iluzia morții”!
Mi-a răspuns soarele înfierbântat.
-Tu dăruieşte emoții universului tău limitat,
Aşa cum îmi revărs lumina-n zorii dimineții!

Moartea este doar o transformare,
Iar viața-i o Golgotă sau poate fi rai!
Depinde de perspectiva pe care o ai,
Dar nimic nu se pierde, nici dispare”!

Redactor șef Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: