…ȘI CE PUTERE AVEA LEUL! ~Constantin Mosor~
Am scris despre trecut fiindcă
Atunci când am venit pe lume
Țăranii încălțau opincă,
Iar sărăcia avea nume!
Numele ei era chiar sacru
Și sinonim cu Dumnezeul!
Lutul nu mirosea a acru…
Și ce putere avea leul!
Am scris și încă voi mai scrie
Cu sufletul și despre lampă,
Despre sublima bucurie
De a purta cămăși de stambă,
Care când rămâneau de mine
Mici, le-mbrăca celălalt frate.
Îl auzeai: „Ce bine-mi vine!
E doar un pic mai largă-n spate”.
Noi nu ne îmbrăcam a fală.
E-adevărat, n-am fost ca sfinții!
Când vânturi se plimbau prin oală,
Știam că nu au bani părinții.
La școală se purta bentiță,
Albă ca sufletele iernii…
Și toți păream de-aceeași „viță”
Din răsărit pân’ la vecernii!
E prima zi de școală! Tu vezi?
Fiii prezentului au mască!
Nu-i pot privi în ochii umezi!
Pe vremea mea se purta bască!
Fără trecut prezentul moare
Ca pomul fără rădăcină!
Dacă trecutul meu vă doare,
Nu dați în el cu nelumină!
Despre trecut voi scrie până
S-o termina cerneala vie!
Dacă m-atingeți peste mână,
Atunci rog sufletul să scrie!
Redactor coordonator: Florentina Savu
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 