ARIPI DE ECOU
Marian Florentin Ursu
Noi am rămas mereu copii
Nu te mai ştiu , nu mă mai ştii
De-atunci…
Ne-am mai schimbat într-adevăr,
Din muguri verzi în flori de măr
Şi-n spini
În primăverile prea reci
Eu te rugam să nu mai pleci
nicicând
Şi te zăream printr-un halou
Cu aripi albe de ecou
Şi vânt
Acum oraşul mi-e străin
Şi cad toţi crinii din senin
Uşor
Şi cred că pașii peste timp
Sunt lacrimi calde pe nisip,
Când dor
Un vis din anii de liceu
Revine blând în somnul meu
Şi-apoi,
Se mistuie-n parfum de tei
Şi ia cu dânsul anii mei
Şi-ai tăi
Se scurg clepsidrele din noi
Pe-un drum ce duce înapoi
Mereu,
Nu te mai ştiu, nu mă mai ştii
Dar am rămas nişte copii
Şi tu,
Şi eu
Redactor coordonator: Mihaela Avram
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 