Cristina Ghindar Greuruș

O lume pierdută

O lume de mistere și visuri ne-mplinite,
O lume de durere și lacrimi risipite,
O lume-ncrâncenată ce zace în război,
Care trăiește astăzi dar moare-ncet, cu noi.

E lumea ce ne ține, ne știe și ne doare,
În care răsar stele și străluceşte-un soare,
În care păsări cântă pe ramu-nmugurit
Și-n care primăvara, se pare, n-a murit.

E lumea ce devine, încet, mult mai străină,
Iar pentru toate astea, doar noi suntem de vină.
E lumea ce se stinge încet, fără să știm,
În care totu-ngheață, iar noi nu mai iubim.

O lume ce se pierde de-atâta nepăsare
Și care-i rătăcită în noapte și-n uitare.
O lume pregătită să dea ultima luptă
Dar, fără să regrete, mai pierde o redută.

Redactor: Relu Popescu

Redactor șef: Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: