Adriana Rușățeanu

VEȘNICIA CLIPEI


Am pus un mac de pază la fereastră
Să țină iernile cât mai departe.
Iar în albumul galben de pe masă,
M-am așezat pe mine, semn de carte.

E verde crud și cerul strălucește,
E-atâta viață-n fiecare floare,
Că de uimire sufletu- amuțește
Și frumusețea florii azi mă doare.

Era o lună de început de mai.
Pe pragul meu venise să răsară.
Iar în grădina ca un colț de rai,
Se auzea un scâncet de vioară.

Se auzeau toți mugurii înflorind
Și verdele cum se-ntorcea în frunze.
Iar greierii cântau abia șoptit
Punându-mi un refren lila pe buze.

Doar fluturii ce-au fost mai ieri omidă
Zburau în rochii albe de mătase,
Anticipând miros de aguridă
Cu toamna ce avea să intre-n case.

Și mii de licurici se întreceau
Să lumineze care mai de care
În nopțile de mai se străduiau,
Să-aprindă-n toată lumea felinare.

Era chiar Viața la fereastra mea,
Iar eu o-mbrățișam cu o privire
Și mă tocmeam cu Viața dacă ar vrea,
Să stea cu mine preț de-o nemurire,

Să fiu nemuritoare chiar și-o clipă
Și în secunda mea de veșnicie,
Să zbor la tine doar cu o aripă
Căci pe a doua eu ți-am dat-o ție.

În loc de brațe aripile noastre
Să se atingă tandru și cu dor
Și-n zorile ce se ivesc albastre,
Să uiți și tu cât ești de muritor.

Redactor: Mihaela Vaida

Redactor șef: Camelia Boț

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: