Pe urmele muzelor
Pe umărul meu drept a plâns o stea
Și-mi picură poeme în condei,
M-a învățat cu mine-a conspira,
Punând lumina ei în ochîi mei.
Răpesc o rază, vis să mi-o așez,
Când caut prin cuvinte, fără somn,
La căpătâiul versului veghez,
Până ce către ziuă-ncet adorm.
Cu muzele în dansuri îmi petrec
Și uit ce trist e astăzi pe pământ,
Rătăciții cu moartea se întrec,
Luptându-se cu morile de vânt.
Să mă trezesc mă tem că n-am să pot,
Rămân cu visul doar că am trăit,
Simt prin aer al gloanțelor ropot
Și-al ceasului negru greu ticăit.
Spune tu, muză, Eminescu-i viu?
Lacrima din plânsu-i curge-aievea,
Pare cu sânge că poeme scriu,
Mărite geniu, plângi de ziua ta?
15 ianuarie 2o23
Mioveni – ROMÂNIA
Redactor: Viorel Poenaru (Relu Popescu)
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 