IUBIRE CELESTĂ
Luna privește cu ochii de cadână,
Cu gene plecate în vălul de spumă.
Privirea-nstelată ascunde o taină,
Din razele sale își face o haină.
Nisipuri de aur îmbracă coline
Și vântul molatec aduce cu sine,
Un cântec de flaut spunând o poveste
Când Luna răsare deodată-n ferestre.
Sub vălul suav ce-i acoperă fața,
Luna visează chemând dimineața.
Și-așteaptă iubitul pe cer să apară,
Din spumele mării, în zori să răsară.
În drumurile ei mergând la culcare,
Luna visează că-i iubită de Soare
Iar Soarele pe cer, în toată splendoarea,
Așteaptă și el, să se lase-nserarea.
În văluri de mireasă să-i apară Luna
El să o iubească pentru totdeauna.
În tot Universul nu se mai întâlnise
O așa iubire….nici măcar în vise.
Redactor: Mihaela Vaida
Redactor șef: Camelia Boț
Zbor spre înălțimi 