Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț

Împădurind subsolul cu albe rădăcini Un zeu înlănțuit de rostul omeniriiîși trece umbra grea peste deșert și ape.E gânditor și zdrențuit.Din vremea lui n-a mai rămas niciun olar,ca să-l îngroapeîn vasul zămislit din râuri și din sori,ce-nvârte roata lumii pe pământ.Masive-atemporale și sfincși ascund comori,tăcerile-amintesc războaie de țesut,iar pluguri nălucesc sub timpul abraziv.O liniște foșneșteContinuă lectura „Gabriel Cristea”

Simbioză Și iată Infinitul pe brațe efemere!O magmă care fierbe sub pleoapele de ger;Ne strigă din vioară oglinzile himereȘi curgem din izvoare ‘n-oceanul unui cer. Mai suntem din petunii doar steaua ce se stingeÎn undele născute din sunt neîncetat,Fotonul de lumină îndoliat m-atingeCând noduri gordiene de mult s-au retezat. Rămân într-o fereastră deschisă înspre dealuri,OContinuă lectura „Ionuț Pande”

Ce-i apa? Eram pe mal uscat de viațăȘi o priveam cum se-nfiripăDin suflet, pic care îngheațăZborul mai greu, rupând o-aripă… Cine să-mi spună de ce mareaCa o oglindă-nghite cerul,Sorbind în dânsa toată zarea,Focul luminii și tot gerul? Să-mi spună de ce munți fantomăDe-odată își înalță cursa,Când picătura uniformă,Cu nori cu tot, căzu într-însa? Iar deContinuă lectura „Cristina Pasca”

DIN LUMEA COLORATĂ                   DE SOARE Precum un fulger aprins în noapte,Gândul se furișează printre șoapte,Si se topește ușor în umbrele nopții,Ca o aripă de fum pe drumul sorții. Iar norii cenușii își scutură lacrimi,Peste trecători scufundați în patimi…Când ne plouă prin gânduri cu dor,Uneori zâmbește și soare prin nor. Picăturile ploii dansează în tăceri,Sfidând luminaContinuă lectura „Elena Caseriu”

Din entropia jocurilor lui Marteuneori un puzzle șifonatde repetiția anostă a eroriicând gestul ondulează fluid silabedintr-un mugure amneziccând merii bat din palme în nopțileuitate într-o notă de subsolcând mă pândește mereu un dincolozimțat de fracția unei plecăriuneori luni e un cercpentru cicatricile ploiipentru ficțiunea din glastra cu lalelevirgulă printre stele și furnicisau doar un tramvaiînContinuă lectura „Beatrice Alfred”

Rouă acidă Știu,da.Te-ai strecurat în primăvara mea.Când mugurii dădeau să se deschidăȘi-ai devenit o rouă, mai acidă. Puteai zâmbi dar ai ales tăceriȘi uite cad petalele din meriS-ar întoarce-n muguri de-ar putea,Dar tu le-ai ars și vor rămâne-așa. Puteai să faci un pas, un pas spre noiDar ai făcut vreo zece înapoiMulte lumini în umbreContinuă lectura „Mirela Butacu”

De pe clapele genelor mele Cuiburi de ciori părăsite și nori în sihastrul clopotniței zboară;cearcăne mari se desprind din arțari și-ntr-o clipă străbat veșnicia;tot ce-i cuvânt a rămas pe pământ, de parcă ar fi prima oarăcând iubesc și când mor de stupidul amor și îi sorb primăverii beția. O cramă de flori cu mojici dansatori,Continuă lectura „Ioan Pop”

Lumini și umbre De-s lumini, se nasc și umbre ce aleargă-n calea lor,Viața e mereu o luptă între umbre și lumini,Când te naști le cuprinzi toate și le aprinzi ușorMai târziu le duci prin lume, alergând printre străini. Timpul curge nevăzut printre degete și gânduri,Și în carne lasă semne, ca un scris adânc și viu,Amintirea-iContinuă lectura „Ioan Avram”

Vremea Cerului Șoptește-mi lin, iubire, șoptește-mi cât mai lin!Când stele-mi cad în poală, pe rând, am pieptul plinDe ale tale zoruri, de dorurile-ți mii…Mă mângâie, ma ceartă, orice, doar să mai vii! Am porțile deschise, zăvoarele-au țâșnit,De-a dragostei vâltoare, și timpul s-a opritSă-și lumineze fața în oglindirea sa,De-atâta primavară, prin flori, râzând, ar sta. Stai,Continuă lectura „Mira Minu”

Clipe infinite Mă înfășor cu liniștea din jur,și cu nesaț privesc depărtarea,las ușa deschisă spre mareaneliniștită, ca un gând și te conjur  Să stai lângă mine, mi-e aripa frântă,un pescăruș în zboru-i lin se avântăscrutând depărtarea și cântăeu, cu ușa sufletului larg deschisă,zbor tăcută și cuminteprin vise, Prin gânduri ce se zbat în van,cum valurileContinuă lectura „Paula Abiculesei”