PE O CRUCE DE PRESCURĂ autor: GEORGETA RADAMi-am luat cu mine satulCa pe-o cruce de prescură,Pe cel vechi, pe el, uitatulȘi pe cei care trecură.Mi-am luat cu mine satulÎnvelit într-un ștergar,Eu, cel necuminecatulȘi cel fără de hotar.El, pe drum mi-a fost merindeȘi-adăpostul din răscruce,Știu că dacă toți m-ar vinde,Satul meu mi-ar da o cruce.Știu căContinuă lectura „Georgeta Rada”
Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț
Georgeta Istrate
MEDITAȚIE ȘI AZI ÎMI PARE CALEA LACTEE UN MISTERÎn care stele încă se nasc și stele pier, Din care neutrinii, prezenți în infinit,Străpung cu ușurință rețeaua spațiu-timp. Pe calea de spirală și noi ne-am zămislitȘi tot pe ea vom trece-n eternul infinit,Scântei de viață sacră,creați de-un DemiurgDin energie pură spre un etern amurg. Spirala se destindeContinuă lectura „Georgeta Istrate”
Marilena Răghinaru
N-am învățat… Am învățat s-adun nectar din floare,Să-mi scald privirea-n ploile de mai,S-alung tristeți în cruda nepăsare,S-ascult zâmbind al păsărilor grai. N-am vrut ca ura s-o cunosc vreodată,De am greșit, în taină m-am rugat,Am suferit de am fost vinovatăȘi-am pătimit pentru al meu păcat. Am îndrăznit, cu Dragostea de mână,Plăcut prin viață să călătoresc,Să nuContinuă lectura „Marilena Răghinaru”
Mihaela Borzea
TĂCEREA-N CARE ȚIPĂ ALBATROȘII În loc de gând, un fir de apă vieSă-și facă drum prin fruntea-ți însetată,Cu valuri verzi povestea să ți-o scriePe-un strigăt de egretă-ntârziată. În loc de ochi, doi aștri în cădere,Orfani de cer, să-ți caute retina,Avizi după un strop de mângâiere,Sub geana ta să-și tremure lumina. În loc de glas, să-țiContinuă lectura „Mihaela Borzea”
Cristina Copia
Poetul poate broda zorile, aduce liniștea sau neliniștea torențială a sufletului, din natură creează natural, din iubire amplifică vers cu vers, cu sensibilitate produce senzația. Ca și natura, simplă și profundă, una și diversă, creația trebuie să încânte. Cristina Copia Așadar Îmbietoare raze, prin încercările vântului de a risipi privirile prin gradina lumii, nu obosescContinuă lectura „Cristina Copia”
Anatol Covalli
Uneori plângde Anatol Covalli Uneori plâng, dar plânsu-i optimist,căci spală tot ce-n suflet este trist.Atunci când de ursită par învinssă ştiţi că o durere am respins, că inima-mi surâde când din eaalung mâhnirea care o rănea,punând pe cicatrici lacrimi ce faccu mult mai mult decât oricare leac. Viaţa nu-i doar surâs. De multe orite prăbuşeştiContinuă lectura „Anatol Covalli”
Mahmoud Darwish
Pământul se-ngustează pentru noi…de Mahmoud Darwish Pământul se-ngustează pentru noi.Ne-a-nghesuit în ultimul pasaj și ne-am dezbrăcat de mădulare, pentru a putea trece.Țărâna ne stoarce. Ah, de-am fi fost grâul ei, să murim și să renaștem!O, de-ar fi fost mama noastră, să-i fie milă de noi!Ah, de-am fi fost imagini de stânci pe care visele noastreContinuă lectura „Mahmoud Darwish”
Dumitru Mălin
Despărțireautor: Dumitru Malin Ca două steaguri rupte de furtunăDe pe un turn ce nici n-a fost ziditAșa cădem, iubito, împreunăSub cerul toamnei umed, plumbuit. Ca două steaguri zdrențuite-n searăDe-un vânt ce niciodată n-a bătutAșa cădem, iubita mea amară,Din turnul cel mai negru și mai mut. Și turnul, neziditul, se prăvaleCu tot prăpădul toamnei peste noiȘi-sContinuă lectura „Dumitru Mălin”
Elena Coca Mahalu
,,CEA MAI FRUMOASĂ LUNĂ E ÎN LAC” ,,CEA MAI FRUMOASĂ LUNĂ E ÎN LAC „Și strălucește dincolo de barcă,Păzită-i de pe mal, de un copacCe zid din crengi, spre ea ar vrea să facă. A luat cu ea întreg alai stelarȘi unduiesc spre maluri, împreună,Ca un șirag de perle, princiar,Pe luciul apei împletind cunună. ÎnContinuă lectura „Elena Coca Mahalu”
Ovidiu Oana-pârâu
Sonetul XI (eu nu privesc ca Ianus …) autor: Ovidiu Oana-pârâu Eu nu privesc ca Ianus cu teamă împrejur,Pun sigur pas pe calea sau drumul ce aleg,Chiar dacă greu m-aşteaptă şi rele prind contur,Merg fără ezitare spre rod să îl culeg.Nici nu scrutez cu ură când trec prin uşi şi porţi!Pe cei ce ce măContinuă lectura „Ovidiu Oana-pârâu”
Zbor spre înălțimi 