Să treacă noaptea Caravana unui gând azi mi-a așezat pe buzeGust amar, ca de pelin, fără nimeni să mă-acuze.A trecut ca un suspin și-a lăsat în urmă jaleCând am vrut să mă închin a plecat totul la vale. Vânt târziu și vânt pribeag stingi lumina mea din zareȘi-mi aduci-acum în dar sirag de mărgăritare.Perle negreContinuă lectura „Ioana Popescu”
Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț
Georgeta Rada
ROMANȚĂ CU AROMĂ DE GUTUIE COAPTĂ Miroase a gutuie coaptăAceastă toamnă dintre noiCe se așterne ca o șoaptăPeste copacii triști și goi. Presară praf de scorțișoarăȘi-un vechi colind străvechi și bun!…Poate-o să vin în astă searăSau cu colindul…De Crăciun. Să cânte iarăși samovarulMireasma florilor de tei!Să mai întoarcem caledarulLa toamnele de pe alei, Din parculContinuă lectura „Georgeta Rada”
Constantin Mosor
CU DUMNEZEU LA MASĂ, NU EȘTI SINGUR Pe multe mese nu sunt două linguri!Așa-i Crăciunul oamenilor singuri,Iar unii sunt la marginile vieții!Auzi-i! Stau de vorbă cu pereții! Doar vântul se așază-n tocul ușii!Oare ce-o fi în sufletul mătușii,Când de Crăciun nici moșul numai vineS-o mângâie la vreme de suspine! S-a dus la locul lui deContinuă lectura „Constantin Mosor”
Tănase Costina
Străjer al gândurilor întomnate Ca un străjer, păzesc o înserare,Ochii se agață de-un apus de soare,Privesc cu-nfrigurare orizontul,Văd soarele care își face rondulȘi cum în poala apei se ascunde,Roșind de-îmbrățișarea unei unde. Mulți pescăruși brăzdează înserarea,Le-aud din ‘nalt, în țipete, chemarea,Se prind în cârd, să nu se rătăceascăȘi zboară peste marea verde-albastră,Spre cuibul lor, peContinuă lectura „Tănase Costina”
Cristiana Copia
Am întrebat uimirea de ce mărește ochii și naște îndoiala? Atrage bănuiala că privirea zaharisește mirarea când inima înfioară plângând lăcrămioara.(Cristina Copia) Într-o zi, Tatăl soarelui, Lumina luminii, S-a gândit să nu-și trezească fiul ce-și căuta somnul, obosit de atâtea împrăștieri în cele patru zări. Tocmai trebuia să răsară în Antarctica; un an zăpada aContinuă lectura „Cristiana Copia”
Marian Florentin Ursu
PLOAIE DE TOAMNĂ Parc-ale mele-s pustiile câmpuriŞi ploile toate şi vechiul frunzişCând fiara tristeţii răzbate prin simţuri,Ecouri de bronz cad pe acoperiş Ia-mi umbra de mână şi pleacă, femeie,Păşi-vom desculţi pe-un tărâm nevăzutŞi păsări de foc vor veni să încheieDestinul născut dintr-un singur sărut Tu lasă-te pradă doar gurii meleŞi sânii tăi pradă mâinilor reci,ÎnContinuă lectura „Marian Florentin Ursu”
Adrian Vasile Iftime
Revista electronică Nămeții azi mă năpădesc pe tâmpleȘi bate toaca iernii peste trupul meu,Cad prin altare rugile cărunte,În inimi tot mai singur este Dumnezeu.Mi-e tot mai greu să merg pe drumul crucii,Și untdelemnul candelei se varsă-n mineNoi alergăm prin lume ca năuciiȘi nu vedem cum pier prin calendar destine.La ceasul serii plâng timid vecerniiȘi ingeriiContinuă lectura „Adrian Vasile Iftime”
Manuela Cerasela Jerlăianu
În clipa tăcerii m-ascundManuela Cerasela Jerlăianu(Poezia zilei, 6 decembrie 2023) Sunt oameni nevoiți să se ascundă în clipe de tăcere, când iubirea însăși este învăluită în tăcere, în „vise de jar” încât parcă este furtună și în altar, și în păduri, și în cer, și pe geamul întunecat, dar acele furtuni sunt toate consumate totContinuă lectura „Manuela Cerasela Jerlăianu”
George Ceaușu
DĂ-MI VOIE… Dă-mi voie să-ți fac un masajCu degete-nmuiate-n lapteȘi părul să ți-l pieptăn pajSă intri proaspătă în noapte. Dă-mi ochii să ți-i rimelezC-un praf de stele de pe boltăȘi gura să ți-o modelezC-o sărutare dezinvoltă. Dă-mi mijlocul să ți-l cuprindCu brațele mele vânjoase,Când stelele pe cer se-aprindȘi luna ne ține… de șase! Redactor: ViorelContinuă lectura „George Ceaușu”
Mihaela Vaida
Noiembrie În gara pustie e toamnăalbastrul absent mă condamnă,prin ploaia uitată de-o orăapusul încinge o horă. În gara pustie e cântȘi frigul m-apasă-n pământ.Și arbori dansează pe șine,de lacrimi sunt frunzele pline.Doi nori le-adună suspinul,sărutul le-aduce seninul.Neliniști tot pleacă și vinîn dansul acesta străin… Când luna se-ntoarce în noapteși frunza se zbate spre moarte,speranța seContinuă lectura „Mihaela Vaida”
Zbor spre înălțimi 