Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț

Dăinuire Sărută-mi lin tăcerea, sărută-mi primul vers,Când ale mele visuri, croindu-și zbor din mers,Vin către tine-n undă, ca spre un infinit,Deşi găsit în lume, vei fi de negăsit! Îţi cânta din înalturi copacii mei cu rod,Îţi văd întins ecoul până se face pod,Până îţi simt fiorul, când dai de-al meu fior…Deşi îți sunt în braţe,Continuă lectura „Mira Minu”

Cântecul lebedei În ziua aceea, pentru ultima oară,Te-am prins în mâini ca pe-un arcuș de vioară.Un cântec de leagăn voiam să-ți îngân,Să-ți trezesc inima sau măcar un plămân.Strunele n-au mai vrut să răspundăLa apăsarea aceea absurdă.Șoaptele buzelor muribundeCerșeau providenței sutimi de secunde.Un cântec de lebădă s-a așternut,Strigătul spiritului în ultim minut. Versuri și pictură LilianaContinuă lectura „Liliana Răcătău”

Frumos veșmânt, omenia… Lacrima durerii mute, când își face loc pe față,Privește spre cerul sfânt, cere-i Domnului povațăSpune-o rugăciune-n taină și fă semnul Sfintei CruciȘi lumina pogorâ-va când te vei afla-n răscruci. Cu mâinile-mpreunate și genunchii aplecațiRoagă-te pentru părinți, copii, surori, soți și frați,Nu uita nici de bunici, chiar de sunt la cele sfinte,S-aibă iertareContinuă lectura „Coca Elena Mahalu”

Vagonul timpului…(autor:teodor dume) Copii cu nasul lipitde fereastra vagonuluio bunicuță și un bunic înjurândprintre dinție tot spectacolulde pe ruta Oradea-Bucureștiși o întârziere de două oreca o virgulă între două respirațiie tot ceea cepoate să ofere cefereul pe caniculă… nu- i bai zice ardeleanulsprijinundu-și capul de palmeasta se întâmplă destul de desși oricum o să coborContinuă lectura „Teodor Dume”

TEII Marin RADA Ședeam față-n fațăfără să ne privim,cuvintele noastrese făceau depărtare,de atâta linișteîn care ne risipim,se aud frunzelefoșnind pe cărare… Poate sunt gândurile mele,mi-am zisși am tras perdeauacu mâna,printre ramurisau, poate, prin vis,trecuseră stelele,luna… Erau primii pașifăcuți împreunăpe drum,teii înfloriserăpentru tine,vara era pe sfârșiteacum,iarba se îngălbeneape coline, Prea grăbittrecea acum timpul meu,începeam să-nțelegdepărtarea,poate căContinuă lectura „Marin Rada”

Sufletul meu Sufletul coboară-n zori, pe pământul încă viu,Hoinărise un timp prin astre…Noaptea trupul mi-i pustiuHeruvimii de mătase l-au ademenit prin visIar Arhonii fără suflet, ceru-întreg i l-au promis. Și-au mințit că sunt atee și că trupul mi-i plăpândFluturii îmi pun pe gene, vise care nu se vând,Dar spre marea lor uimire, din dorințele lumeștiAmContinuă lectura „Daniela Damian”

Cacealma Copil sărac, rupeai și tu, ca mieii,Cu dinți de lapte-a vieții iarbă dură,Și te visai pornind din bătătură,Cu spadă, coif și argintat-armură,Așa, firesc, dând curs și tu ideii,Că viața e ceva gen „mură-n gură”. N-a fost așa! Ți-au spus-o răni adânci,Care-au însângerat de-a lungul vremiiȘi pielea ta și florile poienii,Când Moș Crăciun, pe rând,Continuă lectura „Flori Cristea”

Sărut divinCornelia Gheorghe Din buze-ți sorb sărut divinSclipiri de ochi diamantin,Răsucind fiori pe sufletPeste dor pun al meu zâmbet. Îți prind în păr o amintireȘi-o acopăr cu uimire,Când zile trec și-mi este dorÎți sărut ochii duios…. ușor. Să-ți rămână-n colțul pleoapeiGustul și răcoarea apei,Să te-nvelească-n zori de ziLuna, sărutând obrajii. Din stele să curgă lacrimiNopțiContinuă lectura „Cornelia Gheorghe”

Mântuire prin rugăciune​Nu sunt demnă de Iubirea Ta!Tu m-ai spălat cu har și sânge,Deși sunt plină de păcate,Fierbinte rugă-n mine plânge!​Un bocet tragic din morminteSpre Tine, Doamne, se îndreaptă!Și morții care dorm în groapăZiua Învierii așteaptă!​Ni-i scris în carne și pe frunteSă fim ființe efemere,Căci moartea ne va stinge visul,În lume-s palide himere…​Sunt, Doamne, doarContinuă lectura „Mirela Șoimaru”

Zece ceruri de lumină Zece ceruri de lumină ne despart de mântuire.Și o salbă de păcate garnisită-n dulci poveri.Dar noi nu privim spre ceruri, unde îngeri ni se-arată.Și-alergăm mai rău ca orbii într-o lume-ntunecată,Guvernată doar de pofta adunării de averi. Zece ceruri de lumină ne despart de adevăr.Și un cufăr plin cu visuri iluzorii, deșănțate…UndeContinuă lectura „Maria Apăvăloaie”