Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț

MIERCUREA ÎN CARE AM ALES FOCUL… În acea zi de miercuriAm ales focul.Știam, știam prea bineCă o să mă ardă,Că o să mă pârjolească,O să mă perpelească…Dar am ales brațele taleSă mă mistuieÎntre Rai și Infern,Ochii tăiSă-mi deslușeascăInfinitulPe care nu îl pot străbateAltfel, decât privindu-te.Am ales să fiu cenușaPresărată din degetele tale de focPeste trupulContinuă lectura „Camelia Marin”

Cum apele fântânii Pietrificat mi-e timpul și se despică-n fireal muzei sanctuar;Pe Culmea Dintre Stele își leagănă goruniialbastrul lor frunzar;Din miez de străluceferi arhaic mă colindăecveștri zburători;Și-nalță vântu-n ierburi moesice obârșii Mă-ntorn în lumea veche, corăbii argintatesub sălcii adumbresc ;Edenică foșnirea grăunțelor de-aramă Lungi degete penumbra își trece printre coamede arbori plutitori;Se-aprinde un opaiț înaripândContinuă lectura „Gabriel Cristea”

Soarele meu Aștept să apari timid,după ce cocoșul își cântăaria cocoțat pe gard,să te strecori tiptil prinfereastra camerei,mângâindu-mi chipul,înfiorându-mi, cu-n sărutdulce, buzele-mi plinede dor.Tandru să măcuprinzi în brațele tale,să ne numărăm clipeleprintre pletele ninsede atâtea așteptări.Din nou cocoșulîți anunță plecarea,iar eu rămân săprivesc cum cade cortinaserii peste chipul tău,după ce am spusîn mii de moduri:Continuă lectura „Camelia Corina Boț”

Mi-e foame, sete, dor… și te iubesc Mi-e dor de tine, dor de noi „precis”îmi pare că de-un veac nu ți-am mai scrisși-n tâmpla mea, instincte de păgânscâncesc de foame ori de dor de sân Mi-e sete, „categoric”, sete răude lacrima ce râde-n ochiul tăucând între noi și marele extaztimpul se sparge-n cioburi de turcoaz,Continuă lectura „Eduard Bucium”

Toamna-n pădure Peste creștetul păduriiTrece-ncet un cârd de gâște,Ce fac să tresară murii,Pe-o margine de miriște. Frunzele îngândurateDe pe crengile-amorțiteDe un vânt sunt scuturateȘi prin văzduh învârtite. Norii grei de ploi se-avântăPe-a cerului copertinăȘi cu stropi mari înveșmântăRamuri groase ce suspină. În bârlog ursu-și așternePatul pentru lungul somn,Pe când frunza lacrimi cerne,Ruptă de frig șiContinuă lectura „Felicia Percec”

Două săptămâni și jumătate Dacă știamunde duc pașii tăi,aș fi alessă merg pe alte căi!Dar îmi crescuse-n sufletcolț de raiș-am vrut să fiupe unde tu erai! Și fiindcă nu puteamîncă să zbor,eu mă gândeamc-am să învăț cu tinedeși pe undevasimțeam un norde amenințărimurdare și străine! Sclipiri de argintau sfintele începuturi!Numai că mint.Iar în realitaten-ai fostContinuă lectura „Ana-Maria Tudorache”

destul într-o dimineață m-am săturat de mineși zău că n-am știut ce să-mi fac. m-aș fi vândut, dar nu știam cât să cer,m-aș fi împrumutat, dar nu găseam giranții potriviți,m-aș fi bătut, dar știam deja că doare,m-aș fi exilat în Sf. Elena, dar o făcuseră înainte francezii cu unul,ba chiar m-aș fi întinerit cu nișteContinuă lectura „Mircea Grumaz”

Despărțire Du-te, dacă ți-e voia,Fă cum știi. Eu oricumN-aș alege vreodatăSă-ți fiu stavilă-n drum. Mergi și lasă-te dusăCum destinul ți-e scris,Eu, iubirii de tine,Am să-i spun c-a fost vis. Clipa-aceea furatăO voi ține mereuLeac pe rana crescândăA păcatului meu. Și tu, plină de viață,N-ai vreodată să știi,Despre zilele meleCât vor fi de pustii. Du-te, dacăContinuă lectura „Petre Vatuiu”

SÂMBĂTĂ Nu-mi aparține Sâmbăta, doar mie. E a întregii lumi, și de aceea, O-ntreb dacă mai vrea o poezie, Acum, cât e mai proaspătă ideea! Nu cred că-mi va răspunde, n-are vreme! Noi suntem mulți, iar ea e numai una, Dar cred că-i iubitoare de poeme. Așa mi-a zis acum trei ceasuri, luna! Idea scânteiazăContinuă lectura „Constantin Mosor”