Camelia Marin

CĂUTĂRI CU SFINX Bizar se uită sfinxul!Ce singure nisipuri!Adun boabe albastrePentru clepsidra-ntoarsă,Pe trepte lustruite din Marea PiramidăSe scurg figuri de cearăDin vremuri de-altădată.Mă cheamă-acum o umbrăCu ochii mari și obliciÎn mână țne-o cheieCe cântă ca un șarpeHieroglife verzi aleargă în spiraleSpre Isis sau spre Horus în carele măiastre.De sete, văd morganeȘi toate-au chipul tăuAș vreaContinuă lectura „Camelia Marin”

Georgeta Istrate

ÎMBĂRBĂTARE Popor român, dacă n-ai alte arme,Fă-te „popor-biserică” și-nvinge,Că Dumnezeu nu te va părăsi,Va’ngenunchea o lume, nu te plânge! Îngenunchează frate lângă frate,Ridică ruga ta până la cer,Căci tot ce pe pământ nu se mai poate,Rezolva-acolo-n ceruri Dumnezeu! Apleacă fruntea și sărută glia,Acolo sunt martirii îngropați,Alți sfinți ce apăra-vor România,Cu glas de îngeri, dacă-s invocați!Continuă lectura „Georgeta Istrate”

Silvana Toma

Și nu e nimeni… Când m-ai privit, s-au transformat în apesperanțe și-așteptări adânc ascunse,și lacrimile-atâta timp, neplânse,au început să curgă pe sub pleoape. Când m-ai atins, s-au preschimbat în fluturiși mâinile și gândurile mele,și-au început să zboare către stele,să construiască, pentru vise, scuturi. Când mi-ai vorbit, mi s-au topit, în suflet,uitate doruri și nescrise versuri,șiContinuă lectura „Silvana Toma”

Eduard Bucium

Lup bătrân Şef de haită, bătrân,n-am venit să te-omor,mi-era dor să coborarcul vechi din cârlig…Astă-noapte a nins,s-a prelins sloi de frig…Tu auzi când te strig,tu-nţelegi că mi-e dor? Vis cu blană de fum,ţi-am găsit urma-n zorilângă un căpriorsfâşiat chiar în drum…Lup bătrân şi-nţelept,nu-i aşa că în pieptuneori simţi vulcan,alteori simţi doar scrum? Fiară ruptă dinContinuă lectura „Eduard Bucium”

Adnana Radu (Eugenia Spătaru)

TRĂIASCĂ NAȚIA! EMINESCU Ce-ți doresc eu ție, astăzi, la zi mare,Când lumina-ți vie-n inimi ne pătrunde,Când se-ntorc în timp gânduri călătoareCăutându-ți umbra ce-n stele se ascunde. Azi poporul acesta-n suflet ostenit,Cu privirea mândră, caldă, orgolioasă,Slăvește un nume, ce-i de toți iubit,Și gându-și închină la stea luminoasă. Azi poporul acesta, ce-n vers l-ai cântat,Codrul și izvorul,Continuă lectura „Adnana Radu (Eugenia Spătaru)”

Cristina Pasca

Nebunie Schizofrenice rânduri se-ntind fără sensPe umbra cea albă a colii din carteȘi bat ca un clopot în ritmul intensVibrații de taine, un tâlc mai aparte.Nebun e poetul, prea orb de-omenire,În el zac doar gânduri uscate de timp,Nebun i-este cântul, dar, vai, ce uimire,Când joacă pe ritmu-i o floare de câmp.Nebun este geniul, nebun eContinuă lectura „Cristina Pasca”

Anatol Covalli

Tot mai departe Tot mai departe, nu mă mai speriică viaţa-mi cere alte dobânzi,că-n ale sale vaste siberiimişună-n haite lupii flămânzi. Chiar dacă soarta tot rea, tot cruntăflutură-n zare cernitu-i văl,eu cu speranţa fac zilnic nuntăşi-n a ei rouă faţa mi-o spăl. Nu-mi pasă dacă mai cad din cresteiluzii care înfruntă stânci,pentru că-n viaţă totContinuă lectura „Anatol Covalli”

Smeada Zina Marchidanu

Iubirea care vindecă Când sufletul ți-e frânt de dorȘi inima părăsită plânge,Apare-n taină, vindecător,Un strop de iubire și totul schimbă. Nu strigă tare, nu cere nimic,Doar stă alături cald și cuminte,Și-n liniștea unui gest cât de mic,Pune lumină pe suflete stinse. E mâna care nu judecăPrivirea ce știe să ierte,E rana ce-n timp se vindecă,CândContinuă lectura „Smeada Zina Marchidanu”

Eudochia Sevastianov-Mândru

STEAUA EMINESCU Spre steaua care-a răsăritÎn vremi de grea-ncercareSe-avântă-un dor nestăvilit,Rupând orice hotare. Trecând prin spațiu și prin timpSpre depărtări albastre,Un astru, ‘ncoronat cu nimb,Deplânge soarta noastră. Și versul lui e numai dorDe visul împlinirii-Celebre, stelele nu mor,Lăsând loc amintirii. E steaua care-a revărsatLumină peste slovă,E geniul ce ne-a lăsatUn grai de talie nouă. RedactorContinuă lectura „Eudochia Sevastianov-Mândru”

Maria Apăvăloaie Lungu

Sărută pământul acesta Sărută pământul acesta şi taci…Şi-ascultă ce are să-ți spună.Din holda de spice, din câmpul cu maci,Îți glăsuie glia străbună. În fiece brazdă e-un cântec de dor,De mamă, de tată, de frate…Păşeşte încet. Şi-ai s-auzi glasul lor,Cum până la tine răzbate… În fiece boabă de rouă-i un cer,Şi-n fiece floare-i o lume.De ce-omContinuă lectura „Maria Apăvăloaie Lungu”