Paul Andrei Rîpă

Le emissioni di una foglia Sono nata verde piena di vita, poi il tempo mi ha arrossata. In me un ardente tramonto. Le mie nervature marrone scuro richiamano la terra. Dispiaciuta accetto il distacco dalle mie sorelle con un ultimo sorriso. Con le ali del vento do inizio al mio ballo per ricongiungermi con laContinuă lectura „Paul Andrei Rîpă”

Cătălin Iancu

Extreme Cuvântul arde coala de hârtie,Penița plânge cu lacrimi de jarVersuri ce nasc din inima pustie,Din iarna răstignită-n calendar. Se-aud în zare clopote de-aramă,Stele se scurg în lutul înghețat,Un glas străin către apus mă cheamă,Pe cer stă cornul lunii spânzurat. Lumina lămpii este tot mai mică,Dansează umbre stranii pe pereți,Îmi este întuneric și mi-e fricăCăContinuă lectura „Cătălin Iancu”

Mira Minu

Senin ecou Și te-ai dus, mirific astru, în slăvi de nemuritorDar mai vii în noaptea vie să pătrunzi în mine dor!Și mai ies în crâng de ceruri, fragedă, prin dimineți,Căci mi-ai pus adânc în suflet prevestiri de frumuseți. În a apei strălucire, când întind piciorul gol,Ale tale doruri toate, le ascult, în ritm domol …TuContinuă lectura „Mira Minu”

Beatrice Alfred

Amintiri din sintaxa zăpezilor mai aproape de duplicitatea nimiculuide extazul dintr-un pătrat bifatpentru anotimpul apologeților reciclațimai altfel sau doar indecisăîntâmplarea care te scrie printre așchii de cercând gestul desparte în silabe surâsulpe care l-ai uitat pe umărul meuascult visele praguluicare alunecă tandru pe rana albastrătimpul retează din doi în doi argumentul supremorice răspuns e unContinuă lectura „Beatrice Alfred”

Dumitru Vasile

Gravură A semănat cuvinte cât vezi cu ochii roată,Din Nistru pân’ la Tisa a fost ogorul lui.A scris la masa nopții cu fruntea înstelată,Luceferii, drept lampă, i-a atârnat în cui. Îi răscolea ființa orice cântare veche,S-a înălțat spre Țara de jertfă și de dor,A frământat aluatul poeziei nepereche,Visând la țărmul mării cu valul mișcător… ÎnContinuă lectura „Dumitru Vasile”

Ioan Avram

Iubirea Mulți declamă vorbe goale, spun prea lesne “te iubesc !”,Fără să-nțeleagă o iotă din adâncul lor firesc,Doar scântei încremenite într-un snop de frunze moarte,Pentru-o clipă de tandrețe și o dragoste de-o noapte. Când iubirea-i doar cuvinte măsluite cu parfum,Parcă e un foc de paie și are miros postum,Fără rădăcini în trupuri și în inimaContinuă lectura „Ioan Avram”

Christian W. Schenk

𝐃𝐮𝐱 𝐧𝐨𝐬𝐭𝐞𝐫 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐨𝐜𝐫𝐢𝐬*𝘴̦𝘪 𝘵𝘳𝘪𝘶𝘮𝘧𝘶𝘭 𝘢𝘥𝘮𝘪𝘯𝘪𝘴𝘵𝘳𝘢𝘵̦𝘪𝘦𝘪 𝘢𝘴𝘶𝘱𝘳𝘢 𝘭𝘪𝘵𝘦𝘳𝘢𝘵𝘶𝘳𝘪𝘪 Există momente în istoria culturală când mediocritatea încetează să mai fie un accident statistic și devine politică de sistem. Atunci nu mai vorbim despre gusturi discutabile sau despre cariere conjuncturale, ci despre o mutație de fond: literatura nu mai este spațiul riscului estetic, ci anexă decorativă a aparatuluiContinuă lectura „Christian W. Schenk”

Doina Filip Pavel

Trăiască Nația!  Timp necolindat – Eminul Un chiot alb roade noaptea pe margini,Ca și cum herghelii scăpătate din cerDecupează rotund timpul din paginiȘi curate decembrii foșnesc de sub ger. Se adună toții teii și _ anunță că – n iesleaCuvintelor Limbii Române din cerSe naște lumina – n zăpadă ,și valeaAdună Eminii îmbrăcați în mister.Continuă lectura „Doina Filip Pavel”

Marian Florentin Ursu

VALURI DE HIMERE Aş vrea să îţi mai spun ceva acumCând vrei să pleci spre alte continente,Iubirea noastră va muri oricum,Corăbii prin furtuni de sentimente Mai cred iubito în destinul tăuŞi nu doresc decât să-ţi fie bine,Cândva noi ne vom căuta din nou,Strigându-ne prin zările străine Dar ce să fac, nu a fost vina mea,ÎnContinuă lectura „Marian Florentin Ursu”

Ionela Micu

Cuvânt din cer Cu muntele înfipt în cer si marea prinsă în vâltoare,Cu norii suri deasupra frunții cu linii de-ntrebări culegătoare,Străbate omul labirintul ca să răzbească-n viață,Se poticnește, stă în genunchi, blesteamă această soartă,Dar uită c-are legământ făcut în cer printr-un cuvânt,Iar noaptea se mai duce-acasă, să fie miruit de-un sfânt. Gârbov, neputincios și hâd,Continuă lectura „Ionela Micu”