Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț

Frumos veșmânt, omenia… Lacrima durerii mute, când își face loc pe față,Privește spre cerul sfânt, cere-i Domnului povațăSpune-o rugăciune-n taină și fă semnul Sfintei CruciȘi lumina pogorâ-va când te vei afla-n răscruci. Cu mâinile-mpreunate și genunchii aplecațiRoagă-te pentru părinți, copii, surori, soți și frați,Nu uita nici de bunici, chiar de sunt la cele sfinte,S-aibă iertareContinuă lectura „Coca Elena Mahalu”

Vagonul timpului…(autor:teodor dume) Copii cu nasul lipitde fereastra vagonuluio bunicuță și un bunic înjurândprintre dinție tot spectacolulde pe ruta Oradea-Bucureștiși o întârziere de două oreca o virgulă între două respirațiie tot ceea cepoate să ofere cefereul pe caniculă… nu- i bai zice ardeleanulsprijinundu-și capul de palmeasta se întâmplă destul de desși oricum o să coborContinuă lectura „Teodor Dume”

TEII Marin RADA Ședeam față-n fațăfără să ne privim,cuvintele noastrese făceau depărtare,de atâta linișteîn care ne risipim,se aud frunzelefoșnind pe cărare… Poate sunt gândurile mele,mi-am zisși am tras perdeauacu mâna,printre ramurisau, poate, prin vis,trecuseră stelele,luna… Erau primii pașifăcuți împreunăpe drum,teii înfloriserăpentru tine,vara era pe sfârșiteacum,iarba se îngălbeneape coline, Prea grăbittrecea acum timpul meu,începeam să-nțelegdepărtarea,poate căContinuă lectura „Marin Rada”

Sufletul meu Sufletul coboară-n zori, pe pământul încă viu,Hoinărise un timp prin astre…Noaptea trupul mi-i pustiuHeruvimii de mătase l-au ademenit prin visIar Arhonii fără suflet, ceru-întreg i l-au promis. Și-au mințit că sunt atee și că trupul mi-i plăpândFluturii îmi pun pe gene, vise care nu se vând,Dar spre marea lor uimire, din dorințele lumeștiAmContinuă lectura „Daniela Damian”

Cacealma Copil sărac, rupeai și tu, ca mieii,Cu dinți de lapte-a vieții iarbă dură,Și te visai pornind din bătătură,Cu spadă, coif și argintat-armură,Așa, firesc, dând curs și tu ideii,Că viața e ceva gen „mură-n gură”. N-a fost așa! Ți-au spus-o răni adânci,Care-au însângerat de-a lungul vremiiȘi pielea ta și florile poienii,Când Moș Crăciun, pe rând,Continuă lectura „Flori Cristea”

Sărut divinCornelia Gheorghe Din buze-ți sorb sărut divinSclipiri de ochi diamantin,Răsucind fiori pe sufletPeste dor pun al meu zâmbet. Îți prind în păr o amintireȘi-o acopăr cu uimire,Când zile trec și-mi este dorÎți sărut ochii duios…. ușor. Să-ți rămână-n colțul pleoapeiGustul și răcoarea apei,Să te-nvelească-n zori de ziLuna, sărutând obrajii. Din stele să curgă lacrimiNopțiContinuă lectura „Cornelia Gheorghe”

Mântuire prin rugăciune​Nu sunt demnă de Iubirea Ta!Tu m-ai spălat cu har și sânge,Deși sunt plină de păcate,Fierbinte rugă-n mine plânge!​Un bocet tragic din morminteSpre Tine, Doamne, se îndreaptă!Și morții care dorm în groapăZiua Învierii așteaptă!​Ni-i scris în carne și pe frunteSă fim ființe efemere,Căci moartea ne va stinge visul,În lume-s palide himere…​Sunt, Doamne, doarContinuă lectura „Mirela Șoimaru”

Zece ceruri de lumină Zece ceruri de lumină ne despart de mântuire.Și o salbă de păcate garnisită-n dulci poveri.Dar noi nu privim spre ceruri, unde îngeri ni se-arată.Și-alergăm mai rău ca orbii într-o lume-ntunecată,Guvernată doar de pofta adunării de averi. Zece ceruri de lumină ne despart de adevăr.Și un cufăr plin cu visuri iluzorii, deșănțate…UndeContinuă lectura „Maria Apăvăloaie”

Zbor spre înalt   Pe o alee cu teii înflorițila o masă de piatră rotundă,azi, poeții-și scrijelesc pe pânza sufletului,cu cerneala adunată-n călimara deznădejdii,zbaterile clipei în căutarea poemuluicare să-i așeze lângă Luceafărul făr’ de pereche… Tot, azi, poeții nu mai știu,că orice zbor spre înalt,nu e o joacă de copil,e un har care te poartă prin furtuni,prinContinuă lectura „Camelia Boț”

URECHEA LEGII-AUDE RAR! Ce vă mirați? N-ați mai văzutCopaci dormind pe rădăcini,Când noaptea umblă prin grădini?Dar, iată un copac căzut! Păcat și mare și urât.Vântul cel rău n-a fost pe-aici!Or fi trecut doi licuriciCredeți că ei l-au omorât? Bietul copac era bătrân!M-așez o clipă în genunchi…Văd urme de tăiș pe trunchi!Securea s-a ascuns în fân!Continuă lectura „Constantin Mosor”