Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț

Flori de extaz De m-ai lăsa să nu-ți încap în minte,Din muguri rari în toamnă-aș răsări …Umilă-aș fi de dragoste, fierbinte,Nectar mocnit … buchet ți-aș dărui! M-ai ridica s-acopăr umbra luniiCu-un blând surâs și-un văl dezmierdător?Nu știi ce mi s-ar bucura toți nurii …Că-n raza ei n-aș pierde niciun dor! De m-ai iubi, lăsându-mi totContinuă lectura „Mira Minu”

Clipocit de timp Sunt ecoul lacrimii căzutepeste catifeaua petalei,când rădăcinile taleUnduiri de pământ. Trup de vioară lină,te înalți printre spini.Bei apa ecoului,neîncăput destin. Mă preling în iubire,cu o nouă viață,sunet duios,Clipocit de timp,Peste regăsirea noastră. Redactor șef: Mihaela Vaida Director editorial: Camelia Corina Boț

GARA FĂRĂ NIMENI În gara asta nu coboară nimeniNu mai sunt pasageri, nu eşti nici tu,Şi simt parcă singurătatea-n veneŞi-un tren parcă prin sânge-mi străbătu Nu se sărută nimeni la-mbarcare,Nici loc de despărţire nu mai e,Sunt fiare vechi, bătrâne felinare,Şi-un drum din punctul A spre punctul B Nici nu ai cui să îi mai spuiContinuă lectura „Marian Florentin Ursu”

CÂND A FI ÎNVĂȚĂTOR E VOCAȚIE Școala primară din satul meu s-a închis demult.Copiii merg la școală în orașul Motru, peste râu de sat.Învățătorii noștri s-au mutat în veșnicie, veșnică să le fie pomenirea!Noi îi păstrăm în cartea de căpătâi pe care ne-nvățară tainic a o buchisi cu mintea, cu inima și cu sufletul, dinContinuă lectura „Georgeta Rada”

Furtună Ascultă cum bate furtuna la ușă,Cum ploaia se scurge în vise târzii,Cum focul se stinge gemând sub cenușăIar noaptea se-așterne pe drumuri pustii. Ascultă cum bate furtuna la geamuri,Cum ploaia inundă un gând prea timid,Cum bufnița cântă ascunsă în ramuri,Cum pleoapele grele nu pot să le-nchid. Ascultă cum urlă furtuna pe mare,Cum pier pescărușiiContinuă lectura „Iancu Cătălin”

STRIGĂT  ÎN  NOAPTE…Vasile Zaharia              O vară ciudată, cu zile prea lungi și uscată,A plecat nicăieri, într-o noapte-nstelată…Mi-a furat povestea cu dorul nestins din gândire,Rătăcită-n trecutul cu flori îmbrăcat,În somnul tristeții secat de iubire,Din tinerețea pierdută, fără păcat…               Iar vântul scăpat dintr-o vamă săracă, pustie,E plin cu arome de toamnă, în noaptea târzie…Se joacă pe stradă cu frunzeContinuă lectura „Vasile Zaharia”