Ștefan Olaru

Târziu,poate… Și s-a mai dus un an în mod firescLăsând atâtea semne de-ntrebare,Când tot mai mult ajung să te iubescCu cât încet,încet te pierd mai tare… Poate c-atât de mult m-am amăgitȘi m-am mințit în fiecare seară…Dar astăzi mă condamn la infinit,Iubirea mea nicicând să nu mai doară… Probabil că așa ne este datNoi, doiContinuă lectura „Ștefan Olaru”

Violetta Petre

Muza mea, iubitul din alcov…Violetta Petre E târg la malul mării pe nisip, pe diguri pescărușii fac popas, mi-a coborât un colț de cer pe chip și pân’ la țărm mai am un singur pas…Se vinde indulgența pe doi bani, n-am mai avut așa marfă de top, cumpărătorii sunt acei sărmani, ce și-au etichetat viațaContinuă lectura „Violetta Petre”

Relu Popescu (Viorel Poenaru)

Mulți suntem săraci nu pentru că nu avem, ci pentru că nu ne ajunge. Unii oameni cu cât îi cunosti mai mult cu atât ajungi să crezi că nu-i cunosti deloc. Cu certitudine, problemele nu se sfârsesc niciodată, dar nici soluţiile nu au sfârșit. Adevărata ta educație se vede atunci când crezi că nu vedeContinuă lectura „Relu Popescu (Viorel Poenaru)”

Carpe Diem (Ana-Corina Tîrnăvean)

NEDUMERIREVersuri: Carpe Diem Dacă meschinul e întruchipareanebunilor care slujesc minciunii,ar mai rămâne numai întrebarea:de ce cred, toți, ceea ce le spun unii?… Dacă din tot ce ai, rămâne doar cenușa,vătraiul sorții de îl stingi cu lacrimi,mai bine fugi și-nchide-n urmă-ți ușași lasă tot… și foc și vis și patimi!… Dacă întruna dai cu stângu-n dreptul,de-țiContinuă lectura „Carpe Diem (Ana-Corina Tîrnăvean)”

Ștefan Camelia

Să nu plângi inimă!autorCamelia Stefan Să nu plângi inimă când voi pleca.Cum nici după lumină să nu plângăOchii ce pururi nu vor mai vedeaLumina zilei sau noaptea senină. Căci ochii care-au plâns după luminăDe astăzi vor fi candele în zori.Lumina-n ei nicicând nu va pătrundeEu către ceruri urc, sunt suflet muritor. M-așteaptă SUS o lumeContinuă lectura „Ștefan Camelia”

Eduard Bucium

AniversareEduard Bucium Trec anii prin mine?! O, nu vă-nșelați!Eu trec , eu petrec, eu trăiescEu nu mai sunt eu, dacă eu nu iubescTu nu-mi poți fi tu, dacă nu suntem frați Prieteni, mă strângeți în brațele voastre,Iubito, îmbracă-mă-n doruriCopile, tu eşti setea mea de onoruriVoi doi sunteți stelele mele albastre Ieri trece prin azi, voiContinuă lectura „Eduard Bucium”

Daniela Konovală

Clipe de lumină Ți-e trupul, harta degetelor meleȘi mi te cercetez precum un orb,Să nu mă pierd printre atâtea cețuriÎn veghea nopții cu rostiri de corb. Mi-s degetele clipe de luminăCe peste ochii tăi cobor cu drag,În sfori de lună literă aldinăTrimit să-ți fie pasului toiag… Și mi te strig în zori cu turtureauaȘi miContinuă lectura „Daniela Konovală”

Nely Vieru

SÂMBURI DE DRUM Furcile caudine Dezghețul Nu de singurătate mi-e frică,De lume mi-e teamă acum.Asemenea ultimului sunetDin nerostitul cuvântChipurile se pierd prin perdeaua de fum. Nu de moarte mi-e frică,Nu de singurătate mă tem,Nici de ceață ce se lasă pe luncă…De prea multă lumină mi-e teamă,Acum când te strig, acum când te chem. Mi-am făcutContinuă lectura „Nely Vieru”

Maria Poiană

Amintiri din altă iarnă( din volumul ÎNGERI ȘI SFINȚI) A-nflorit din nou zăpada amintirilor frumoase.Și-acum ning de printre gene, nestemate fermecate.Și-unde cad, pe loc se naște un sătuc cu case joase,Într-o iarnă de poveste, cu sclipiri de diamante. Ger și noapte. Cer albastru plin de stele. Lună plină.Peste tot sătucul însă,-i poleială de lumină.Doar dinContinuă lectura „Maria Poiană”

Lucian Domșa

Fragment din romanul „MĂRIUCA” (apărut la editura StudIS în februarie 2022) (…) Seara s-a lăsat peste sat ca o mantie întunecată. Colindătorii își croiau drum prin omătul ce le ajungea până la genunchi, înaintând încet sub puzderia de fulgi albi. Pamfil a lu’ Cremene mergea în față, încercând să facă urme prin zăpadă, iar înContinuă lectura „Lucian Domșa”