Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț

Mi-e tot mai toamnă Atâta toamnă a căzut peste grădini…Petale aurite-ncep să cearnă,Când chipul anotimpului se-ntoarnă,Îmbătrânind şi umbre şi lumini. Mai lasă-mi, toamnă, frunzele pe ram,Să nu-mi mai fie-aşa de gol sub pleoape,Şi adu-mi iar seninul mai aproape,Atunci când gânduri negre bat în geam! Nu-mi lua albastrul cerului, deplin,Nu-ngălbeni plăpândul fir de iarbă,Din palma diminețiiContinuă lectura „Violeta Andrei Stoicescu”

Descântec Cu umbra în desagăpornesc a nu mă teme,târziul mă apasăînzăpezit de vreme.Mă cheamă iarăși zboruldescântului de soaresă-mi ispășesc pedeapsaprin frunza care moare;purtată-n schingiuirede ploaie și de vânt,se-ndoaie în luminădin nori către pământ.Și rătăcind pustiulc-un ochi zidit pe cruceamurgul încolțeștetimid, spre-a o seduce. Dezmiardă amintireaun trup lipsit de mamăcu frunza simfoniea nudului de toamnă. Redactor:Continuă lectura „Mihaela Vaida”

ȘI MORȚII PLÂNG! E sâmbăta celor mutați…Părinți, bunici, mame sau tați,Toți au nevoie de Lumini!Nu-i de ajuns doar să te-nchini Tăcut lângă mormântul lor!Iubire caldă, asta vor!A-ți face cruce și atât,Nu-i ține morții de urât! Celor plecați pe drum de Cer,Dă-le căldură când e ger!Uitările cumplit îi strâng!Ce, nu știați că morții plâng? Și morțiiContinuă lectura „Constantin Mosor”

De vei trece-nsigurarea prin urechile de ac Norii mei și cerul tău, într-un soi de simbioză,Univers în care timpul se dilată imanent,Înhămat la Ursa Mare, Pegas bate din copită,Un tablou destul de straniu se repetă permanent. Într-o buclă temporală înnodăm pe rând destinul,Pe o undă de uimire, noi, perechea cea dintâiConstruim din lut și ramuri,Continuă lectura „Flori Cristea”

FIUL PĂMÂNTULUI Iubește-ți pământul de sub picioare!El este odihna tălpilor tale.Ai grijă, pășește ușor să nu-l doarăȘi dă-i un sărut cu buzele tale. Te ține în viață și te ocrotește,Tu trebuie doar să-l asculți.Apleacă urechea, s-auzi cum rosteșteO rugă doar ție, OMULE SFÂNT! Strânge în pumn pământul careSe vrea frământat, să nască ulcior,Aleargă cu elContinuă lectura „Camelia Ștefan”

CUIUL DE LAMPĂ Cuiulpentru lampăera tot în zid,de el, mamaagățase o creangăînflorită de tei,am văzut,risipite prin casă,lumini,veniseră sub cuiul de lampă,zilele ei… Am văzut mâinile mameicurgând din ștergare,ochii aveau ploaiadin cer, pe pământ,păstraserăîn lumina lămpii,o floarecu care călătorisemși eu, în cuvânt… Știu,mi-am dat seamaprea târziu,că trecuseră noriipe deasupra casei,fără să-i simt,mama legasede capătul sforii,flacăra lămpiicuContinuă lectura „Marin Rada”

Aș vrea N-aș vrea să-ți fiu o simplă nebunie,Ce-o chemi, o simți acum în drumul tău,Pe care o-ntâlnești în poezie,Călătorind cu gândul spre Buzău. Nu vreau să-ți fiu doar o banală toană,O tandră zăpăceală de moment,Năluca ce te părăsește-n goanăPrivind spre tine rece și absent. Aș vrea, prin vis, să-mi regăsești privireaPierzându-se în noapte printreContinuă lectura „Marilena Răghinaru”

La pieptul mamei Doamne, de ce oare nu ne-am născut bătrâni?Cu fire albe-n păr, cu tremurat în mâini?Ca mai apoi, să-ntinerim cu fiecare zi,La pieptul mamei să pierim, așa, niște copii? A, de ce oare nu ne-am născut căliți?Să nu ne mai lovească nici falși, nici ipocriți?Ca mai apoi, să devenim naivi, băieți și fete,LaContinuă lectura „Andreea Văduva”

STRIG MAMA Strig mama și-mi apar în minteCele mai dulci și sfinte cuvinte,Zăresc doar Senin, curgând în neștire,Văd chip de Înger și-o Mânăstire Simt adieri, ce fruntea-mi mângâieCu stropi de Mir, până-n călcâie,Mă scufund în valuri de dreaptă iubire,Înot în Oceane de fericire! Văd o grădină cu flori de lumină,Boboci de dor, ce lin seContinuă lectura „Petronela Mocanu”

Și te-ai dus ca o frunză… Te-am văzut primăvara, într-o seară de mai;Cu privirea senină către stele cătai.Ce frumoasă! Din ceruri mi-ai părut a veni.Nu văzusem vreodată ochi atâta de vii. O tăcere oprise stele, freamăt și flori,Cu o vorbă nespusă m-ai aprins într-un dor.Vremea mea se pierduse, erai tu vremea meaȘi sub aripa nopțiiContinuă lectura „Petre Vătuiu”