Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț

Muribunzi Se moare cu lacrimi, se moare cu dor,Se moare-n noroi sau pe-o culme semeață,Și-n fiece moarte e-o sete de viață,E-un strop de văzduh pentru ultimul zbor… Litanii vuiesc intr-o trecere sfântăȘi toate-s amare, și toate sunt goale…Când umbra s-a scurs cu-ale ei rotocoalePe-un vechi curcubeu unde clopote cântă… Se moare pe lanțul ce nuContinuă lectura „Ștefan Olaru”

Și dulce și amar îmi bate la fereastră toamnacu lacrima de frunză și de cer,se duce încă o vară-n goană,luând cu ea și visu-mi efemer. și a venit cu aripa rănită o albină,spunând că vara a plecat grăbită,că frunza-i galbenă-n grădinăși-i speriată, tremură, suspină… când vântul o atinge tandru cu aripa,  înfiorată tremură de amoru-i deContinuă lectura „Paula Abiculesei”

1)Scrabble Este o nebunie să credemcă ecoul necuvintelorar putea fi închisîntr-un balon de săpun..Adevărulrăzbate dincolode puzzelul necunoscutelorrămasepe o tablă de scrabble.. 2) Suflet pereche Inima meaîși construise-n jur,o cetățuiedin ziduri groase,de granit…prezența ta le-a spulberatcu un cuvânt,în ziua-n carene-am privit… De ani întregiîți compuneam poeme,dintotdeaunate-am purtat în sufletși te-am așteptat…am rătăcit prin timp,în rugăciunete-am purtat,înContinuă lectura „Daniela Topîrceanu (Dana Top)”

Aripi de furtună Pășind pe aripi de furtunăAm reușit să fiu bătrână,Căci drumul nu mi-a fost predat,Eu singură l-am învățat. Din noapte mi-am făcut lumină,Din rană mi-am crescut tulpină,Și-n ochii mei, de-atâta dor,Am strâns durerea tuturor. Am strâns în piept și foc, și gheață,Și-am pus iubirea-n orice viață,Căci n-am trăit în van, stingher,Am fost șiContinuă lectura „Nicoleta Tudor”

Il bosco senza sentiero La vita è un passaggio nei boschi senza sentieri dove restano i miei passi che sprofondano nella polvere del tempo, mille pensieri appesi agli alberi spogli. Le mie esultanze svanite come le foglie verdi. Quando il bosco si trasforma in un campo di battaglia, dove le mie paure vengono infrante eContinuă lectura „Paul Andrei Rîpă”

Cupe de firesc De câte toamne te iubesc?N-aș socoti, e prea lumesc…Vreau doar să bem un must cerescServit din cupe de firesc. De câte ori ne-am sărutat?De câte frunze-n vânt se zbat,De câte flori s-au parfumatCu frumuseți de ne-ntinat. De câte ori zâmbesc pe-ascunsDe la-ntrebări făr’ de răspuns,De la misterul nepătrunsAl clipei care ne-a ajunsContinuă lectura „Mira Minu”

Cartea Când am pornit în viață, cu fruntea ridicată,M-a strâns în brațe mama; părea îngrijorată.Pe umăr mi-a pus tata o mână grea, osoasă,Mi-a spus că este-n datini să-mi construiesc o casă. Trecut-au ani și vântul mi-a tot plimbat destinul,Amară mi-a fost pâinea și mult prea acru vinul.Cu pasul rar și fruntea plecată înspre glieÎmi depănContinuă lectura „Dumitru Vasile”

Destin Nu știu când a-nceput firul,dar știu că am învățat culorileascunse între alb și negru,ca într-o cochilie de scoică. Și-am început să colorez lumea:zboruri de pe tâmple sculptau în rocă,apoi am pictat săruturi, îmbrățișări,împrumutând și născocind alte culori. La ultimul apus, prins între pleoape,am uitat culorile în răsărituri, departe.Pe șevalet, ultimul tablou e gri,ca întristarea lui PetrudupăContinuă lectura „Lucica Mocanu”