DE SÂNZIENE de Mihail Tănase Ea îi întinsebraţul gol. El culese cusfinţenie iubirea dinluminişul de tainăal dorului. Ea îi întinsevasul cu busuioc, –tremurândă şi pură… El închise cerulîn jurăminte şi i-laşternu la picioare… FOR ST. DIANA’S DAY by Mihail Tănase She held out her naked aarm to him.He had piously picked uplove fromthe secret clearingofContinuă lectura „Mihail Tănase”
Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț
Liliana Răcătău
Nopți de sânziene Nopți de sânzienePicurate cu flori mărunte,Desprinse dintr-un descântecSau coborâte din vârf de munte.Învăluiți iubireaPierdută printre stele,Ademeniți fecioriiÎn joc viclean de iele.Voi fermecați izvoareSă se transforme-n rouă,În mrejele păduriiSă nu mai știi când plouă.Doar cerul vă dezleagăDin ițele-ncîlcite,Doar timpul mai cunoașteDescântece șoptite.În nopți de sânzieneIubirea se așterne. Versuri și pictură Liliana RăcătăuDin volumulContinuă lectura „Liliana Răcătău”
Georgeta Giurea
VARĂ PRIN MUNȚIde Georgeta Giurea Umbre de albastru, unduiri de râu,Pe câmpia largă, mările de grâu…Infinite clipe prinse-ntr-un tablou,Munții risipesc dulcele ecou. Se-ntretaie ore prin timpul stingher,Soarele se culcă pe-un crâmpei de cer.Eu, pășesc prin iarba de printre poteci,Învelind hotare cu cetine reci. Drumul meu se duce, până hăt, departeȘi se-oprește tainic, pe file deContinuă lectura „Georgeta Giurea”
Lidia Stan
Dreapta judecatăLidia Stan Bani și bogățiiOricât ai aveaDumnezeu și viațaN-o poți cumpăra Bani-ți dau putereSufletul valoareCu toți banii lumiiEști, ce faci,sub soare Poți să te făleștiPoți să faci mult răuRăzbunarea esteA lui Dumnezeu Ești un vârf de acBobul de nisipOm bogat și mândruTu, nu ai nimic Nu te-nnalți,de judeciDin contra, coboriPoți avea cămaraPlină de comoriContinuă lectura „Lidia Stan”
Rotariu Dorel
2 iulie la PutnaAutor Rotariu Dorel Din piept săltând sub ii de in,Răsună doina cu-nfocare,Curg fetele, ca un râu linSpre mănăstire, la-nchinare! Purtând cămăși peste ițari,În cete vin cu pas sprințar,Nepoți de răzeși și plugariSpre un mormânt ce-i sfânt altar! Cu plete-nzăpezite curgBătrâni sculptați de ani și jale,Lui Ștefan ca la Demiurg,Plâng dor de RomâniaContinuă lectura „Rotariu Dorel”
Mirela Butacu
TRISTE ABUNDENȚEAutor:Mirela Butacu E prea multă lumină în cuvinteDar prea puține inimi au ferestreIubirea a fost dată-n tot ce esteDar secetă e-acum și-n simțăminte E prea multă cerneală-n călimarăȘi condeie-n lume-s prea puțineȘi muza-n voal de slove prea rar vine,Și poezia parcă-i tot mai rară! Prea multe tăceri se prind de nadăDar valurile nu auContinuă lectura „Mirela Butacu”
Munteanu Gina Nicoleta
Curge vremea…Autor Gia Munteanu19.06.2022 Ne îndreptam ținându-ne de mânăSpre-un Univers clădit din așteptăriȘi n-am îngăduit iubirii să rămânăLa rang de toleranță doar și acceptări. În palme-am încălzit un vis timidCe se năștea duios cu fiecare oră.La început zâmbea stingher și palidApoi ne atrăgea prinzându-ne în horă. Ne-ndrăgosteam sorbindune-n priviriGustând cu pasiune buzele flămânde,Atingeri se-ntreceau înContinuă lectura „Munteanu Gina Nicoleta”
Doina Moritz
Grăbește-te! Mi-am prins în plete razele de soareȘi în căușul palmei infinitul…Grăbește-te, iubirea noastră moare!Ninsoarea vremii desfrunzește mitul. Mi-am pus la poartă-arnici și lăcrămioareȘi-am picurat în ploaie supărarea…Grăbește-te, iubirea noastră moare!De n-aș ofta, aș opri înserarea! Mi-am tremurat suspinul la izvoare,Un adăpost să-mi fii o veșnicie…Grăbește-te, iubirea noastră moare!Amurgul ar zâmbi, dar nu mai știe.Continuă lectura „Doina Moritz”
Constantin Vaciu
Stelele se zbat(Constantin VACIU) *de un fir de undițămi-e luna prinsăși stelele se zbatcând te sărut *sub pat de frunzecerul ne șopteștesă prindem fluturiicând aripile-ntind *e timpul înspicatîn regăsire… Redactor: Mihaela Avram Redactor șef: Camelia Boț
Anatol Covalli
Până când ?!… de Anatol Covalli Tăcerea mea-i o torţă în care ard intenscuvintele ce nu-şi mai află rostulde când domnesc trufaşe prostia şi anostulşi prea puţin din toate are sens. M-apucă disperarea când văd atâta vid.E doar un râs stupid ce-mi face greaţăşi mă apucă plânsul când văd că intră-n viaţănu omul, ci unContinuă lectura „Anatol Covalli”
