Furtună Degeaba ai pornit din nori furtunași-mi bați cuvântu-n cuie sus pe cruci,când eu de grija ta plângeam întrunaTu cumpăneai, să pleci…sau să te duci*În piept îmi lași o nouă frunză moartăun drum ce nu mai duce nicăieri,nici umbra ta, nici noaptea ce așteaptănu sunt ai fericirii gondolieri*În ochii mei închiși se lasă ceața,un aburContinuă lectura „Radu Iorgulescu”
Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț
Doina Filip Pavel
UMBRE PESTE VISE Și prin tăcere anii tăi vor trece,Se vor opri cu țipătul în sus,Cu umbre pe fereastra din apusși zâmbetul zăpezii va fi rece. Vom fi bolnavi cu sufletul pierdutVom umple salile de prin spitale,Nici florilor nu le mai cresc petale,Nici lacrima n – o mai tratăm ca la – nceput. Vor treceContinuă lectura „Doina Filip Pavel”
Felicia Percec
Mă doare clipa Mă doare clipa ce se scurge linPeste podișul genelor cărunteȘi lasă-n urmă amintiri, din plin,Să se-nghesuie-n ridul de pe frunte. Momentele gravate pe retinăCu grunzul sării din lacrimă strâns,Îi dau gândului doza de morfină,Să-și aline durerea-n care-i prins. Mă-ndrept cu pașii încălțați cu teamă,Spre un nou an ivit în fața mea,Luând pulsulContinuă lectura „Felicia Percec”
Nicoleta Tudor
Rugă Doamne, dacă mă iubeștiȘi știu de pe-acum că… da,Atunci când mă mai priveștiSă-mi dai din răbdarea Ta. Și aș vrea să Te mai rogSănătoasă să mă ții.Când mintea îmi mai ia focȘi simt că nu pot trăi Să-mi dai pace în furtună,Să-mi înlături orice nor,Să simt vremea că e bună,Să nu mai privesc înContinuă lectura „Nicoleta Tudor”
Alexandru Ioan Filip
Nu mă-ngropa… iubita mea,nu mă-ngropa de viusau dac-o faci îngroapă-mă departeşi pune-mi şi o carte în sicriusă nu mă plictisesc de-atâta moarte să-mi pui nişte bomboane pentru îngerişi-un ban pentru luntraşul obositacolo sunt probabil văi de plângerişi vremea mereu bună de cosit să-mi pui şi coasa deci şi o găleatăsă ud grădina raiului puţindar nu-miContinuă lectura „Alexandru Ioan Filip”
Silvana Toma
Am vrut să fiu Am vrut să fiu luminăși bucurie purăacelor ce îndură,trăind fără speranță.Am vrut să fiu femeiaiubirii de o viață,dar, undeva-ntr-o clipă,a dispărut scânteiași am rămas doar zborulcu-o singură aripă,și mi-a rămas doar dorulcutremurat de vină. Am vrut să fiu scăpareaacelor care sperăsă-și afle jumătateapierdută dintr-o sferăce la-nceput pornisesub formă de întreg,dar m-amContinuă lectura „Silvana Toma”
Ioan Avram
Zorile anului nou Câțiva fulgi de nea aleargă prin păduri, peste tăpșan, Vor să prindă, parcă-n joacă, zorile noului an, Chiar de nu-s nămeții mari, plugușorul tot pornește, Așa-i datina străbună să petreacă voinicește. Fulgii dalbi se veselesc de nu-și mai încap în piele, Și pornesc un joc năvalnic, să uite zilele grele, Să pășească-nContinuă lectura „Ioan Avram”
Paul Spirescu
IESLE SFÂNTĂ În grota-n care plâng cu smirnă ieziicade o rază palidă de soareși după-atâta tristă, grea ninsoareau năvălit vâltorile zăpezii e spre amurg și-n grotă urlă vântulși-n casele din jur e veseliedar numai o femeie simplă știecă se va naște în curând Cuvântul noi chefuim la mese-îmbelșugateși-n grota ei e gerul cel mai gerdoarContinuă lectura „Paul Spirescu”
Violeta Sabina Lazăr
Colind pentru omenire Dacă aș vrea ceva de sărbători, aș cere atât de puțin încât dorința mea ar putea încăpea într-o respirație: ca omul să poarte lumină în suflet și blândețe în cuvânt. Un dar mic, aproape nevăzut, ca sarea în pâine — nu se vede, dar fără el totul e fad, lipsit de viață.Continuă lectura „Violeta Sabina Lazăr”
Teodor Dume
Iarna în care a murit tata tata a murit într-o noapte de joi spre vineri aerul greu amplifica teamasub cerul atât de rece și negruse prăvălea ca un bulgăre luminaadâncind disperarea undeva s-a produs o greșeală mama avea ochii sticlați șimirosea a pâine proaspătămă ținea strâns cât mai aproape de pieptsă mai fim împreună doarContinuă lectura „Teodor Dume”
