Izvor de cânt (Eminului)Autor Rotariu Dorel Te-ai stins cum află ziua, luceafărul, mormânt!E slova din carte-ți spre lume, fereastră,Când ani de lumină poartă stele-n veșmântȘi luna, prin hoarda de nori, e buiastră. Ca tine, de ”băiet, păduri cutreieram”Să-nvăț de la izvor cum dulce să susur,De ce te-mbată teiul, când floare are-n ram,Cum joacă-i amorul laContinuă lectura „Dorel Rotariu”
Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț
Violetta Petre
Ştim că eşti trist, Emine…Violetta Petre E luni din nou, Emine, ca într-o zi de vineri-A-mbătrânit norodul şi timpul ne presează.Copacii-şi strigă moartea printre lăstarii tineri,Doar luna ta cea plină în ceruri mai e trează. Priveşte-ne de-acolo, unde nu mor poeme-Le ai pe fruntea-ţi vie şi noi pe fruntea noastră.Auzi, cum teiu-ţi plânge şi ramulContinuă lectura „Violetta Petre”
Paul Andrei Rîpă
La pioggia Osservo le nuvole,Ricamo di cielo.In un attimol’azzurro diventa grigio.Fulmini attraversanoil sottile ricamo.E piove.Piove sul mio volto cupo,piove sul mio corpo tremante.Sento le gocce scivolareverso la mia anima,lavare le sue sofferenze,le sue emozioni negative.Piove.Le gocce riempiono i miei passicancellano quel passato che mi pesa,aprono porte verso un futuro migliore.Piove.Sotto la pioggia scivola via ilContinuă lectura „Paul Andrei Rîpă”
Adriana Rușățeanu
ESENȚA DRAGOSTEI Doamne, ce este fericirea?L-am întrebat pe Dumnezeu.Iar El mi-a zis, zâmbind la mine:-Privește-n jur, copilul meu! Natura zilnic se trezeșteCând păsările cântă-n cor,Iar orice pom ce-nmugurește,Se pleacă către Creator. Mă-ntrebi ce este fericirea?E însăși viața ce-o trăiești.Când răspândești în jur iubirea,Atunci mai fericit tu ești. Dar dragostea ce este, Doamne?L-am întrebat pe Domnu-nContinuă lectura „Adriana Rușățeanu”
Viorel Gongu
Gura ta M-aplec la gura ta ca la fântână;Mi-e sete de-un răgaz, mi-e dor de-o gară,Mă arcuiesc şi arc din arc în searăMă sparg în cercul ce-l doresc în lună.Din fructe foşnete îmi cresc prin dinte,Mi-e raza în privire jucăuşă,Eu, ca o cheie fără rost în uşă,Cuminte port visari din bob de linteClepsidra ce doarContinuă lectura „Viorel Gongu”
Marian Florentin Ursu
UCIDEREA CLIPEI de Marian Florentin Ursu * Ea mă aştepta acutpe marginea timpului,la capătul unei idei,strigătul meu în noapteîl căuta avid pe-al ei,gândurile noastrese întâlneau prea departe,undevala hotarul dintre viaţăşi moarte Eu îi auzeam aşteptareacând secundele se zdrobeaude pereţii clepsidreişi timpul se oprea parcăîn ghearele otrăvitoareale Hydrei Ţipătul nostru tăcea abisalpeste ape,încât uciderea clipeipărea nespusContinuă lectura „Marian Florentin Ursu”
Constantin Mosor
OGLINDA La sugestia Cristinei Gheorghe, psiholog. Demult, demult, când nu erau oglinzi,Oamenii-și vedeau chipul în fântână!Nu s-arătau atât de suferinzi,Când frumusețea nu-i ținea de mână! În vremea străbunicii, niciun insNu pierdea timp să se „ferchezuiască”Dar, cum-necum, oglinda a învins!Cam de atunci nu se mai poartă bască. Acum avem oglinzi! De pe pereți,Unii-au ascuns icoana subContinuă lectura „Constantin Mosor”
Liliana Răcătău
Eu nu cutez Eu nu cutez să-ți scriu, Emine,Pân’ la luceferi nu ajung.Mi-s vorbele ținute-n jugCând geniul tău pogoară-n mine! Nici nu-ndrăznesc să te rostesc,Atingeri vii de „Floare-albastră”Lasă amprenta în fereastrăȘi sufletul mi-l înfloresc! Doar teiul pare că-mi surâdeNeliniștile-mi risipind.„La steaua” ce aș vrea să prindNu-mi ajung ceruri de secunde! Nici „Somnoroase păsărele”Nu pot treziContinuă lectura „Liliana Răcătău”
Georgeta Rada
DIN PUSTIE Trăiesc într-o leprozerie de cuvinteȘi nu am cum să intru în cetateS-a terminat și leacul ce mă minteCă moartea este încă prea departe. . Nu-mi vedeți chipul, mâinile diformeCe cară-n traistă doar vânări de vânt.Mărșăluiesc în sumbre uniformeLeproșii în cohorte spre Cuvânt. Am auzit că a venit Cuvântul,O să-L aștept și eu pe trecător,CăciContinuă lectura „Georgeta Rada”
Violeta Andrei Stoicescu
Când ninge Se-aud abia-n surdină clopotele-n burg,A-ncărunțit pământul sub zăpezi astrale…E ora când rănite umbre, în amurg,Dantele fine, de mătase-şi cos pe poale. O albă linişte se cuibăreşte-n gând,Când ninge-n noapte cu fulgi leneşi, a visare…Când se coboară-n falduri, norii, rând pe rând,Iar pe la porți se strâng nămeții în fuioare. Se-aud tot în surdinăContinuă lectura „Violeta Andrei Stoicescu”
Zbor spre înălțimi 