Arhive autor:Zbor spre înălțimi Camelia Boț

Netrăiri Nu ştiu să plâng; ştiu doar să râd ca spicul crud în primăvarăŞi ştiu s-adun zăpezi din ierni, să am de pus la rădăcinăCând cioburi de necaz se strâng la mine-n prag fără de vină.Nu ştiu să plâng, dar ştiu s-ascult în seri cu lună arcuşul de vioară. Mai ştiu s-adorm pe malul apeiContinuă lectura „Tatiana Pavel”

FĂ-MĂ, DOAMNE! Fă-mă, Doamne-un pui de cuc,O pasăre să seduc,Să-i găsesc gol cuibușorul,Unde să-mi pun oușorul! Fă-mă, Doamne-un pui de dor,Pan’ la mândruța să zbor,În sânu-i să mă strecorȘi-apoi, Doamne, pot să mor! Nu mă face pui de leleSă zbor cu visele melePe oricine să înșelȘi s-ajung, Doamne, mișel! Fă-mă, Doamne, orice pui,Să zbor prinContinuă lectura „Georgeta Istrate”

Am aripile grele Am aripile grele, ca de lut,Iar zborul a rămas un vis frumos,Se-aude-n zare cântecul tăcutAcolo unde vulturi merg pe jos. Pe tâmple albe amintiri mai morSub gerul iernilor fără sfârșit,Ascund sub pleoape hibernal decor,Aripi de fluturi ning în asfințit. Se sparge ceru-n cioburi de cristal,Pe frunte timpu-mi scrijelește riduri,Domnițele se pregătesc deContinuă lectura „Iancu Cătălin”

LINIȘTEA CASEI O pasăre și-a facut cuibla streașina casei,întind mâna spre eaca pentru o mângâierede aripi,ea mă privește miratăde parcă m-ar întrebade ce țin dragosteaîntr-o mână,când doar echilibrul eide sub pleoape,ne-ar putea salva zborul… Îmi place cum își întindesub aripi, amintirile,cum își ține în evantaicâte o bucată de cer,ca pe o ultimă gură de aer,careContinuă lectura „Marin Rada”

MÂN ZORI CANTABILE Când, vremii chip, ipostazele calcă din clipă,rob inimii, minții, gândul își mână icoane,le pune aripi în culoare și în splendoare,bete în iluzii, se sărută pe frisoane. Grații și dizgrații, ipostazei variante,în alternanțe-mi mistifică și des plăcereade a le fi gazdă, arenă și locație,mânându-mi, parcă, rugi să-mi reneg întemeierea. Să stârpesc fierea-n demoniContinuă lectura „Rony Eduard Codreanu”

Vis de ianuarie Pe-acest tărâm de iască şi pustiude câteva milenii n-a mai căzut zăpadăşi în amurgul iernii etern şi sângeriusecurea stă pe ceafa mea să cadă mi-aş face vânt să evadez în lunădar fructele-i sunt acre şi necoapteşi stelele au evadat spre miazănoapteşi cerul are gust de mătrăgună călăul stă încremenit în aşteptaresecurea-i esteContinuă lectura „Paul Spirescu”

CE RĂU ÎMI PARE….Secundele, prin ceasuri măcinate,se cern târziu pe gândul ostenit,bat clopotele-n turnul din cetatecând orele se scurg spre asfințit..Sub zidul vechi, cu pietrele căzutepe tufele din gardul prăbușit,mor singure-amintirile venitepe-o aripă de vânt fără sfârșit..Stă toamna după colț în așteptare,iar zilele de vară au-amuțit –se-aude glas de păsări călătoaresub mantia văzduhului cernit..O, doamnă,Continuă lectura „Cornel Neagu”

ECOU ŞI UMBRE Tu te ridici şi te întorci spre uşăiar umbra mea parcă îţi cade la picioare,sub mersul tău e fum şi e cenuşăşi deodată plouă mult în depărtare Nu te mai văd dar te aud cum pleci,pe trotuare vechi te pierzi în amintire,un felinar se stinge când tu treci,iar umbra ta e preaContinuă lectura „Marian Florentin Ursu”

…din inimă cu inima scrisă. Acum atât de mult să-ți dau, aș vrea,întregul meu, o lună și un soare,Adâncă-i noaptea, așteptarea-i grea,și clipa ce se scurge rău mă doare!Îmi ești prezent în fiecare gând,aș vrea să uit, dar dorul mă reține,Încep să număr zilele, pe rând,din anii ce se scurg, a amintire. Așa îmi esteContinuă lectura „Lorica Mihăilă”