Arhive categorie: Fără categorie

Fir de iarbă, fir de viață Pășesc pe cărarea bătătorită în grabăAtentă să nu strivesc firul de iarbă,Fraged și crud răsărit din pământ,Alintat de o adiere blândă de vânt. Gâzele aleargă pline de hărnicie,Escaladează firul de iarbă cu vitejie,Scrutează depărtarea, orizontul,Ca un alpinist ce escaladează Everestul Merg pe vârfuri cu grijă ca o balerină,Să nuContinuă lectura „Paula Abiculisei”

Cântec cristalin Iubita mea înveșmântată-n lapte,Cu ochi de frunză vie, obraz diamantin,Te-mbrățișez cu Lună și îți presar în caleTămâie și lumină, și-un cântec cristalin! Frumoasă precum roua pe trandafirul verii,Suavă ca o boare în nopți de catifea,Iubita mea, te-nvălui în șoapta dezmierdăriiȘi mă închin secundei cu sufletul de nea… Iubita mea, te găzduiesc sub pleoapeȘiContinuă lectura „Daniela Konovală”

SÂMBURI DE DRUM Deschis de primăvară Vezi doamnă,amintiri dintr-o iarnă se cernpe un câmp înverzitși străbat prin perdeaua cu visepe-așternut cu poeme deschiseînfrunzind un frumos răsărit. Vezi doamnă,am zidit casteledin praful de steleși cozi de cometepierdute-n regrete…Curgeau printre pietrerăni deschise-n perete,curgeau și scriam de-cu-searăvisuri împlinite în călimară! Vezi doamnă,amintiri cuibărite în ramă,frunzărind prin galbenă toamnăîncăContinuă lectura „Nely Vieru”

EȘTI TU ​ SINGUR ​ VINOVAT​Și dacă azi mai sufăr încă,nu ești tu singur vinovat…În sfâșierea cea adâncă,o vorbă rea ți-am aruncat!​De-am fost săracă sau bogată,am învățat să spun și nu!Eu sunt la fel ca altădatăși-ar trebui s-o știi și tu…​Atâtea chinuri și mâhnire,fără de limite-ai produs!Am rătăcit și, în neștire,am acceptat c-a fost unContinuă lectura „Mirela Șoimaru”

ICOANA MEA….rondel In ea te vad mereu măicuță.ICOANA MEA dintotdeauna !Un înger trist , priveste- ntr- unaÎnțelegând a mea dorința ! E primăvară…doar glasuri pe ulită…Mai trece cate- o bunăIn ea te vad mereu măicuțăICOANA MEA dintotdeauna ! De- un nor o stea se-agată,Ce blând privește luna…Și lacrimile- mi curg intrunaSpre- un înger blând ceContinuă lectura „Doina Bădilă”

Trăiri confuze Nu simtDurerea,Nici tristețea…Dar nici iubireNu mai simt.Privirea agățatăDe draperia trasă,Se scurg pe eaImagini…Trecute, viitoare,Închid tăcutăOchii.ZâmbescCu disperare.Încep cevaSă simt.Este durerea?Tristețea, sauIubirea?Sau.. Poate toateDe mult nu le separ.Cărarea luminată deFluturi alb-albastriSe zbat peDraperie cad,Mor…Apoi… ArarReînvie…Îi văd aieveaZborul lor eștiTu.Acum percepIubirea.Părul mi-atingiAlbastru,Cu aripi de fluturi,Cu cerul,Cu privirea…Confuză nu mai sunt!Sărutul tău e vals,Trăiesc și simtIubirea! Redactor:Continuă lectura „Loreta Din”

SÂMBURI DE DRUM Împrimăvărare Dezgheață-mă iubito,Dezgheață lumea astaÎn care visurile toateDemult au adormit. Să curgă apă vie,Să se reverse norii,Din ochii mei albaștriIubirea să învie . Să curgă lavă dorul,Să stingă tot fiorulCe-mi curge-acumPe pielea mea încinsă. Dezgheață-mă iubitoCu șoapte și săruturiAscunse pe sub gene.Hai, să pictăm poemePrin albe așternuturiCu lava de iubireCe curge-n călimări.Continuă lectura „Nely Vieru”

Buze văruite Poţi să fii iubire tămăduitoare,Sau fatalitate pradei ce se-mparte…Porţi în noaptea rece spada trădătoareSau repari cu sânge zidurile sparte… Nimeni nu te-ntrebă care-ţi este harul,Unde te vei duce, pe-unde ai trecut…Victima nu ştie cine e tâlharul,Eşti o-nchipuire în necunoscut… Viaţa-i rânduiala ce-o purtăm în spatePrin atâtea zdrenţe fără trebuinţă,Aşteptând să fie-n urmă aruncate…Le-amContinuă lectura „Ștefan Olaru”

Pasărea în zbor Cerești comori stelele măsoară,aripi de zbor încătușate, răsăritul,un zâmbet tulburat de țipătulmănunchiului de păsări de lut,fragede, atingând orizontulalbastru, atât de nemărginit,seamănă cu o carte de povesti,marginea lumii se naste aici,copacii atârnă de vise, movnorul are o limuzină de vànt,dimineața crește, culorilevărsate au desenele pregătite,soarele sensibil se naște,lovind carapacea timpului, minune,orașul chipuri răpuneContinuă lectura „Luigi Stoicescu”

Epistolă de Mărțișor Iubite, fi-va iarăși primăvară,Dar azi parcă-am uitat să ne iubim,Lăsăm nedrept iubirea să ne doară,Doar pe cărări pierdute rătăcim. Nu mai putem, cu gingași ghiocei,Să dăruim surâsuri inocenteCi doar ne risipim fără temei,Zdrobiți de-nverșunate sentimente. Cât aș fi vrut, cu flori de liliacSă mă alini, apoi să-ți ceri iertare,Să mă privești cuContinuă lectura „Marilena Răghinaru”