Marin Rada

ASEMĂNARE Marin RADA Știam că n-ai să viinici azi, nici mâine,mai e o noapte albăîntre noi,la ușa meas-a pripășit un câine,are ceva-n privireca și noi, În vis te-am întâlnit,a câta oară,dormeai pe-un baldachindeschis,voiam să te trezesccând lin coboară,luminile din stele-nparadis, Dar s-a închis fereastra,părea o baricadămenită să despartăcărările din vis,la ușa meas-a pripășit un câineșiContinuă lectura „Marin Rada”

Ionuț Pande

Ab absurdoPande Ionut Însprâncenată iarbă sub ochiul de reflux;Amiezile rotunde se zbat sub piatra albă,Mai gem în lut impulsuri, mai zace-n gropi o salbă,Din timp lichid-oceanul, un ne’ncăput eflux. M-ai nămețit, clepsidră, pe fundul unui vas!Depunere de clipe în tartrul unui axis.Pământul bea cu sete din sângerândul praxis,Tot roade-adânc un vierme din foaia de Atlas.Continuă lectura „Ionuț Pande”

Violetta Petre

Gândul meu spre tine zboară…Violetta Petre Gândul meu, dulce povară, traiectoria își schimbăȘi pe-aleea toamnei tale, dorul, printre frunze,-și plimbă…Te găsește-așa frumoasă, ca un răsărit de soareȘi cu dragoste de mamă mi te-alint din depărtare. Înc-o toamnă-și pune-amprenta peste umeri, peste frunteCa și vara mea, dar mie, mi-a pictat tâmple cărunte.Timpul nu-ți atinge-obrajii, trece doarContinuă lectura „Violetta Petre”

Viorel Birtu Piraianu

UmbreBirtu-Piraianu Viorel30 august 2023 pășeam spre mare printre vechile portalurilovindu-mă de treptele singurătățiica o lumină înfundată în a sa dureretreceau talazuri printre albastre brațepe țărm femeia mă privea intensîn cârduri stele se mișcau aieveatrăgând în valuri umbre plineprin văile de locuri eu o rugam să plececu mâna albăși-a aruncat pe umeri flamida neagrăși mi-a șoptitiubite…vaiContinuă lectura „Viorel Birtu Piraianu”

Flori Cristea

Tată, iar mi-am rupt genunchiul Uite, tată, sunt iar mică.Vino, dar, și mă ridică,Din cel colb, din spinii verii,Nu știu lecția căderii! Vino, tată, și mă ia,Sus, pe norii albi, de nea,Când strigam în cor, de zor,Avionul cu motor. Erai, tată? Nu erai?Ești acolo, sus, în rai?Ești pe-o stea? Ori pe vreun nor?Vieții mele, călător?Continuă lectura „Flori Cristea”

Petre Vatuiu

Cum te-am pierdut… de Petre Poștașu’ Mai știi tu azi nopțile-aprinse de maiCând te strigam: vino! și iute veneai,Să-mi potoleşti inima-tropot de cai-?Iubirea mea, înger cu zâmbet bălai! Îți sărutam fruntea c-atâta amorȘi-ți aprindeam cerul cu stele de zor,Tu le stingeai cu gingășie în zoriȘi te topeai, boabă de rouă pe flori! Noaptea din nouContinuă lectura „Petre Vatuiu”

Constantin Mosor

ÎNTRE LINIȘTE ȘI URĂ Verile de altădată nu fierbeau așa de tare.Soarele dădea poruncă razelor dogoritoare,Să nu-și scuture tot jarul la-ntâlnirea cu pământulVerde ca o primăvară care s-a-nfrățit cu vântul! Verile de altădată, blânde ca ochii bunicii,Umblau prin noapte desculțe, să nu fugă licuricii,Care coborau din ceruri cu luminile-n spinare,Să-i vindece de-ntuneric, rând pe rând,Continuă lectura „Constantin Mosor”

Nely Vieru

FLUTURI DE RUGINĂ Ploaie de fluturi În mansarda în care ploaian-a venit de astă vară,simți cum cad aripi de fluturiarse în lumânări de ceară? În tăcerea mult prea clarăcare din pereți coboarăîmbrăcată în voal de searăsimți un iz de scorțișoară? Te strecori ca umbra iară,calci încet cu tapla goală,calci încet să nu salți prafulașezat peContinuă lectura „Nely Vieru”

Vasile Bele

Prietenie. Emoție. Binecuvântare. Poezie. Excelență – Com. Băiuț, loc. Strâmbu Băiuț Motto:,,Cât de frumos este atunci când se leagă prietenii cu fundament pe sinceritate și emoție!”. Lansare ,,Zbor spre înălțimi” – desfășurată în liniștea unui verde-miracol, pe marginea Văii Strâmbului. ÎNĂLȚARE – acrostih Înaintea zâmbetului stăNumai sărutul limpezit în seninulĂstui veac prea răsfățat.Lumina cuvântului cernutContinuă lectura „Vasile Bele”

Lidia Stan

Toamna vieții meleLidia Stan Pleacă-ncet prin miriștiVara, spre apusPrăfuită toatăȘi cu gândul dus Din culcuș de ceațăDimineți se scoalăCu ochi-nroșitiȘi privirea goală Două vaci, aleneNegre cum e muraPărăsesc în silăAdormite, șura Câinele din lanțDă încet din coadăMerele prea coapteCad trist în livadă Vântu-agață linFrunze prin fușteiAlbine-ncărcateSe-ntorc în știubei Și foșnesc popșoaieÎntr-un câmp vecinBoabele de vieSeContinuă lectura „Lidia Stan”