DISTOPIE Într-o lume mercantilă am uitat ce e iubireaNe urâm în metastaze și ne îmbrăcăm „de fițe”Om pe om disprețuiește, se tâmpește omenireaSe destramă pânza păcii tot plătindu-se polițe. Ultra bogații planetei construiesc în subteraneBuncăre autonome, preț a miliarde multe,Pregătind pentru scenarii refugii contemporaneMenite apocaliptic din adâncuri să exulte. Suflete pierdute-n umbre, multe triste șiContinuă lectura „Angela Petre”
Arhive categorie: Fără categorie
Cristina Serghiescu
Prin sitele din conștiință Prin sitele din conștiință,Cerni tot nisipul de voință,Acoperi zile prefăcuteȘi spinii gândurilor mute. Albești cuvintele stinghere,Lași rozul viselor să spere,Îngemănezi culori potente,Țeși curcubeie inocente. Trezești toți mugurii iubirii,Îmbărbătezi ramul gândirii,Din florile târzii de șoapte,Crești fructe fragede de fapte. Pășești pe calea de lumină,Ții pleoapa inimii senină,Înveșmântezi tăceri în verde,Când roua dinContinuă lectura „Cristina Serghiescu”
Adrian Vasile Iftime
Iarna nu abdică Privesc la geam cum iarna nu abdicăCu mâinile de gheață sapă-n vârsteIar primăverilor le este fricăDin prima tinerețe să mai guste. Pe drumuri oameni risipesc legendeIar moartea nu se culcă pe-o urecheDe-ar fi sfârșitul nostru la calendeNe-am agăța de suflete pereche. Și disperați ne căutăm azi drumulPoate căderea ne va fi izbândăSăContinuă lectura „Adrian Vasile Iftime”
Nazim Hikmet -traducere: Gabriel Cristea
Sălcii plângătoarede Nazim Hikmet Ape curgeaunălucind sălcii-n oglindă.Și plete în apă stăteau să-și întindă.Lovind cu săbii de foc plângătoare,galopau călăreți purpurii spre apusul de soare!Deodată,aidoma pasării-clipă,săgetată-n aripă,la mal,un călăreț sângerând căzu de pe cal!N-a strigat,pe nimeni să-ntoarcă din drum n-a-ndemnat,doar a privit cu lacrimi în ochipotcoave strălucind în galop! Ah, ce păcat!Ce păcat pentru el,căContinuă lectura „Nazim Hikmet -traducere: Gabriel Cristea”
Firița Carp
După-amiezi optimiste În după-amiaza zilei de ieri, ne întâlnim, eu și el, două după-amiezi de trăiri și preocupări, două dorințe neimpresionabile de vreo opreliște, de nestăvilit de vreun inconvenient, de neoprit din visări de niciun îngheț.După-amiaza zilei e la vedere, după-amiezile noastre sunt învăluite de Cronos în entuziasm și speranțe, parcă ar vrea să-i deaContinuă lectura „Firița Carp”
Ion Sima Delagaleș
IUBIREA NU MOARE Iubirea mea pentru tine,frumoasa mea floare aleasă,nu moare la lăsarea întunericului ;rămâne agățată de inima meaca o ispită ce mă ademeneștecu amăgitoarele ei șoapte. Convins că ea e leacul ce-mi alinăsuferințele singurătății,o chem pe lângă minenoapte de noapte. Dorul și iubirea nu au moarteși nu pot fi trecute în uitare,cel ce n-aContinuă lectura „Ion Sima Delagaleș”
Nicoleta Lupu
Mamă Câți nori au curs prin ochiiÎntunecați de teamă,În pragul dimineții,Mi-e dor de tine, Mamă! De mâinile muncite,Ștergând sudoarea verii,Privirilor sleite,Tânjind răcoarea serii. Măicuța mea eternă,O candelă-n robie,Lumina mea din beznă,În nopți, la liturghie! Pe coastă, vântul iernii,Răzbate prin năframă,Departe-n umbra vremii,Te mai zăresc eu, Mamă! Bat clopote în ceață,Neostenită iarnă,Privirea, sloi de gheață,„MI-E DORContinuă lectura „Nicoleta Lupu”
Victor Sava
POEM PROVOCAT DE ELY IANCU Sunt regele câtorva pământuriȘi-a câtorva sute de poezii.Sunt regele atâtor vânturiCe m-au bătut prin zări pustii. De unde am primit atâta coroană?Din ierburi împletite și din flori.Sunt cavalerul fără prihanăDevenit rege muncind cu spor. De unde am mândrețea asta de tron?Din lutul pe care-l bătătoresc zilnic cu talpa piciorului.Majestatea SaContinuă lectura „Victor Sava”
Nicolaie Cismaru
PAȘAPORT DE VREME BUNĂ Doamne, smerit te-aș rugasă-mi dai pensia Ta pe-o lunăsă-mi pot cumpăra cu eapașaport de vreme bună un liman de împăcareîntr-o mare de câmpiealt pământ pentru plecareși alt suflet să m-adie dă-mi să scriu versul visatrespirând parfum de fetetrupului, greu încercatsă-i dau foc de Dragobete și când cerul mă va stingecu suflareaContinuă lectura „Nicolaie Cismaru”
Carpe Diem (Corina Tîrnăveanu)
EU NU SUNT IOV… Eu nu sunt Iov!…Încearcă-mă, Părinte,dar, rogu-Te,nu-mi da cât pot să duc!…Pe calea ce mi-ai scris-odinainte,pășesc cu greu…Pe unde să apuc,spre care semnsă îmi îndrept azi pașii?…Nu îl zăresc…și tare-am obosit,orbecăind, cătândprecum ocnașii,Lumina-Ți dinspre caream pornit…În orice semne-o piatră de-ncercare,din încercări mi-am făurit altar…Eu nu sunt Iov!……dar Îți cer îndurare,să nu-mi lașiContinuă lectura „Carpe Diem (Corina Tîrnăveanu)”
Zbor spre înălțimi 