Zbor spre înălțimi

„DEPARTE SUNT DE TINE”
Florentina Savu

„Departe sunt de tine”,
Prin spații cântărite
De dragul meu de viață
Și de vise-nrudite,

Privesc cu jale marea
Însă și cu speranță
Că îmi auzi chemarea
Și-mi vei bucura viață.

„Departe sunt de tine”
Ochii îmi înoată-n dor,
Pe geam se scurge ploaia,
Timpu-i neîndurător.

Pomii dansează-n curte,
Frunza îi părăsește,
Toamna este zurlie,
De ei nu se pălește!

„Departe sunt de tine”,
În vatră arde focul,
Mă rog ca noaptea asta
Să-mi aducă norocul.

Prin spații cântărite
De dragostea mea mare,
Timpul mi-a fost dușman
Prin lumi nepăsătoare.

„Departe sunt de tine”
Dar mă alintă visul,
Curând vei fi acasă,
Vom ști ce-i Paradisul,

Ne-o încălzi iubirea
Ce ne-o purtăm cuminte
Prin spațiile-astrale,
Prin dor și prin cuvinte.

„Departe sunt de tine”
Însă toate vor trece,
Vom fi din nou alături
Prin vremea asta rece

Căci fără de iubire
Nici floarea nu-nflorește,
Din tot ce e pe lume
Nimica nu rodește!

ROMÂNIA MEA,
Florentina Savu

România mea, enorm te iubesc!
În zborul porumbeilor ești tu,
În valurile mării ce-ți șoptesc
Jertfirea pentru viața-ți de acu’…

În orice lacrimă și zâmbet ești,
În foșnetul pădurii și-n livezi,
În toți acei ce nu precupețesc
Să lupte pentru ochii tăi cei verzi…

Tu ești în munții noștri dragi, Carpați,
În tricolorul cel bătut de vânt,
Și-azi, prin Unire, simți cum te înalți,
Cu dragoste în piept și cu avânt.

Tu ești în holde și-n gustoase pâini,
În pasărea ce zboară cât de sus,
În ale tatei bătături în mâini,
În drumu-i dintre răsărit și-apus.

România mea, ești muzică și dor,
Ești Imnul ce străbate-al nostru piept
Când către cer se-nalță tricolor
Iar noi, sub el, cu bucurii stăm drept.

Străinii pot să te admire-n veci
Însă mai mult de-atât, de ce-ar visa?
De ce la ei tu capul să ți-l pleci?
Oare, nu ești stăpână-n glia ta?

Este ziua ta azi, Românie
Și te sărbătorim cu fruntea-n vânt,
Tu ne ești și țară, și mândrie,
Acesta este-al nostru crezământ!

Te cântă munți, izvoare și păduri,
Te cântă cerul și te cântăm toți,
Țară, tu vei dăinui, de-a pururi,
Ferită de dușmani, corupți și hoți.

Răii vor cădea ca niște spice,
Lăcomia lor chiar îi va pierde,
Tu ești țara ce nu s-o dezice
Că-n iubire și în pace crede…

E ziua ta, frumoasă țară!

• în afara concursului-

Astăzi, la ceas de mare sărbătoare,
Veniți la Alba Iulia, români,
Să-ntindem pe câmpie hora mare
Și s-o-nvârtim ținându-ne de mâini.

Că suntem frați cu toții deopotrivă,
Câți ne-am născut pe-al nostru plai de dor,
Aceleași sentimente ne animă:
Să fim mereu uniți sub tricolor!

Veniți, români, la ceas de sărbătoare,
Voi, moldoveni, munteni și ardeleni,
Veniți și voi, olteni din sud cu soare,
Să-ntâmpinăm frații basarabeni.

Să le dăm mâna să treacă peste Prut,
Pe podul plutitor de flori,
Că a trecut mult timp și a durut
Și toți iubim aceleași trei culori.

Astăzi, de ziua ta frumoasă țară,
Nori grei de ploaie picură dureri…
În ciuda răului ce ne-mpresoară,
Noi învârtim o horă ca și ieri.

Că nu ne înspăimântă pe noi greul,
Suntem urmașii unui vrednic dac
Și s-au temut dușmani ce ne-au vrut răul
De ramurile bravului copac.

Îți spunem La multi ani, iubită mamă,
Și îți jurăm credință cât vom fi,
Te vom iubi mereu, de bună seamă,
Cât pe pământu-acesta vom trăi!

Poem aniversar
autor: Daniela Konovală

Azi, ar trebui să-ți scriu, un poem de-aniversare,
Să te prind în vorbe dulci ca-ntr-un răsărit de soare,
Să te cânt, să te ridic printre aștrii fără seamăn
Țara mea, să-ți zugrăvesc chipul, peste cerul geamăn.

Azi, ar trebui să port ia ta cu voioșie,
Mijlocul să mi-l cuprind în betala purpurie,
Steagul tău să-mi fie sus pe clopotniță, lumină.
Glia să-ți sărut pios, maica mea fără de vină!

Însă vai, nu pot zâmbi, ne-au pus mască peste chipuri,
Domnul țării ne-a vândut veneticilor! Tertipuri,
Tot aplică-n grai mieros cu privirea de satană,
Cocoțat pe-un piedestal ne tot pune sare-n rană!

Spune să fim idioți, să purtăm căluș la gură,
Să îngenunchem la porți pe când aurul ni-l fură,
Să nu scoatem un cuvânt, muți să fim în izolare
Până când va dispărea România, de sub soare!

Să mă ierti măicuța mea, că-ți aduc de spini cunună,
Îmi e sufletul oțet, port piroanele în mână,
Mi-s genunchii descărnați de atâta umilință!
Astăzi, pentru ziua ta, port armură, nu catrință!

Și-ți promit că voi lovi, cât va fi suflare-n mine
În toți domnii venetici ce-au furat din tine pâine,
Au lăsat fără de strai munții noștrii și-au stors glia!
Locul lor e sub pământ…
Tu deasupra, ROMÂNIA!

Căzând înveţi să urci
*
de Anatol Covalli
*
Căzând înveţi să urci, căci niciodată
n-ai să obţii ceva doar din urcuş,
chiar dacă din speranţa înstelată
mai iei câte o stea şi-o faci ţăruş.
*
Ca să poţi sta la sfat cu nemurirea
eşti obligat să mori din când în când,
dar în acel moment să nu-ţi pierzi firea
cu toate că oricând e prea curând.
*
Să-ţi fie prăbuşirea verticală
şi aripile-ntinse spre senin,
căci orice-ngenunchere e fatală
pentru-ntruparea noului destin.
*
Chiar dacă în ursită-ţi e cutremur
şi stâncile durerii te strivesc,
să nu se vadă-n ochii tăi un tremur
sau altceva ce poate fi lumesc.
*
Fii Dumnezeu în orice încercare
şi lasă-i Lui plăcerea de-a fi om
oprit să-şi stingă setea în izvoare
sau să-şi aline foamea din vreun pom.
*
Atunci vei trece dincolo de lume,
nerăbdător ca iar să te întorci,
sortit să împlineşti ceva anume
şi firul nesfârşirii să îl torci.

• 

• 

Soldatii dragostei

Nu mai călcați pe flori, năruitorilor de vise,
Și nu mai rupeți frunza, din ramul înverzit,
Plantați-vă genunchii, în porți de paradise,
Să vă trezească vara, din sufletu-amorțit.
Pășiți pe firul ierbii, cu tălpile desculțe
Și nu mai stați sub ploi, cu măști de carnaval,
Iubirea înflorește, din lucrurile mărunte,
Imensitatea mării, e un val, lângă alt val.
Frumoși sunt trandafirii, chiar dacă-s plini de spini
Și-i primăvara în muguri, după o iarnă rece,
În lumea asta hâdă, plină de oameni ,,fini”
Viața fără iubiri, e un gol, ce în gol se trece.
Și dacă-ți ții iubirea, în cufere de lemne
De teamă să nu-ți fie, balsamul pus pe rană,
Nu-ți plânge prin destine, singurătăți nedemne,
Iubirea-i sentimente, nu-i munte-n piatră stană.
Îmbrățisarea ascunde, o mie de cuvinte,
Iar zâmbetul pe față e-un strop de fericire,
O mână întinsă rupe, tăcerea din morminte
În orice întrebare, ecoul e iubire.
Plantați măslini pe fronturi și macii în tranșee,
Vă fie biruința o inimă pe steag,
Iubirea este cult, un vers, o epopee
Și cine nu iubește, prin viață-i doar pribeag.

”MĂRTURII DESPRE UNIRE”-
GHEORGHE APETROAE, SIBIU (G.Ap.)
I.”MĂRTURII ”-(G.Ap.):
Patriei,/ Istoria, cupolă de rubin, / e un cântec de arbore / întins peste neam…!/ E pajura ce-i poartă în aripi/ izvoarele în culorile de sânge,/ pâine şi cer;/ e cântecul de dor al trezitelor zări/ din Cartea Unirii…!/ Printre genele zorilor / săgeată cerul arc- / trunchiul de Eroi/ cu rădăcini de neam, intins-arcul noii generaţii…!/ din sângele ţărânei/ trandafirii cresc temple- / scut şi simbol:/ Limba şi neamul, marea şi cerul – / stau mărturii de safire/ Poporului Român, Erou!
II. Și în Ardealul românesc, unde locuiesc de 40 de ani, ca și aici în BOROAIA, în BUCOVINA ori BASARABIA, lupta pentru unitate națională și pentru întregirea României a început cu mult înainte de MAREA UNIRE. În acest context îl pot exemplifica pe marele luptător și patriot roman din Ardeal, AVRAM IANCUL , pe care, în urma uneia din manifestările culturale ale ASTREI rediviva, care a avut loc la Țebea, acolo unde tribunul odihnește într-o permanentă veghe la neam și la țară, sub impresia acestui eveniment, am încercat să-l imortalizez în poemul: ”DORUL DE IANCUL” G.Ap.: De dor de Craiul lor, / răsar la Ţebea moţii …/ îşi leapădă calvarul/ şi-l freamătă-n gorun/ să le coboare Iancul/ în retrezire cerul/ cu Vidra în cunună/ şi Apusenii brâu …/durerea să le curme,/ El se revarsă-n zorii/ împărtăşiţi cu Horea,/ sub roata altei lumi …/ Sfânt, magul libertăţii/ şi soarele dreptăţii/ se-nalţă printre aster/ mai falnic, mai august …/Furtunile să-nfrunte,/ El se-mpleteşte-n ramul/ gorunului din Ţebea/ cu freamătul român !…/ din Mureş le cuvântă,/ din Arieş le cântă/ pe undele soboare/ de harfe îngereşti …/ că-s ocrotiţi de Thetis,/ mărturiseşte Crişul/ cu malul drept în Tisa/ şi malul stâng în Nistrul …/ O mamă, România,/ i-a botezat şi-n Jii…/ Înconjurat seraphic pe drumul sfânt al Vidrei/ îi însoţeşte Iancul în cer,/ în munţi şi-n fii …/ la Ţebea-nalt gorunul/ le stăruie zenitul !/ să le aline dorul,/ El le-mplineşte visul …/ În templul Judecăţii,/ din tronul dreptei legi/ le porunceşte Iancul, îi vredniceşte sfântul/ să-şi neclintească locul, şi,/ împlinindu-i gândul,/ pe Apuseni, pe Alba,/ va străluci Crai Nou! …/ Se creşte-n cer gorunul/ şi se preschimbă-n scuturi/ cu chip de moţi, Ardealul/ iubit de Dumnezeu!
III. Suferința de secole a românilor din Basarabia și Bucovina am surprins-o în poemul ”MATER DOLOROSA – SCRISOARE CĂTRE FIICE” – (G.Ap.):
< Fiicele mele tribune, auguste,/ glorii latine,/ vă vreau lângă mine…/ mamă cu mult of, vă cuvânt:/ liber vă este drumul de sânge / în limbă şi datini,/ de Sfântă Unire, vă înţeleg ruga/ și-n suflet v-o ascult!/… Cu aură de dor, codrii / şi ţarinile vi le-am cuprins,/ iar mormintele străbune / vi le acopăr din veci, numai cu crini…/… Coroana lui Ştefan cu stele/ de flori şi cuvinte, / o port mare boltă de slavă,/ a unui singur românesc pământ!/ … Mirese de suflet în plai / de port, de dor şi de grai,/ fiice prinţese române…, / vă vreau în raiul de Sfântă Unire,/ din aceeaşi strămoşescă glie -/ copile nefericite-n trăiri,/ prea iubitoare de mamă,/ cu soarele meu vă cunun / pe amândouă!…/ Cu glasul cerului senin / al unei mari și singure inimi,/ vă chem la sânul meu arzător /și de atunci vă doinesc, / grabnic lângă mine să reveniţi, / să vă petrec în alaiul divin…/ Basarabie! Bucovină! /Mamă, vouă, în putere,/ Tricolorul vi-l port cu credinţa / în adevăr şi destin…!>
IV..Reîntoarcerea tuturor românilor în singura lor patrie ”ROMÂNIA” este dezideratul national, care a căpătat valențe istorice sub steagul MARII INIRI de la 1918. Drumul reîntregirii este definitiv deschis și de aceea l- am putut cânta și eu în versurile:
”IMNUL REÎNTOARCERII” – „Patria este locul, lumina şi vechimea neamului – G.Ap.”
>
1 distribuire
Îmi place
Comentează
Distribuie