Enda Zura: Tricolorul – inima nevăzută a României

Tricolorul – inima nevăzută a RomânieiEnda Zura Astăzi, tricolorul românesc se înalță nu doar pe catarge, ci și în suflete. E mai mult decât o pânză cu trei culori – e o amintire vie a cine suntem, un legământ nevăzut între trecut, prezent și viitor. Albastrul lui spune povestea cerului sub care ne-am născut șiContinuă lectura „Enda Zura: Tricolorul – inima nevăzută a României”

Teodor Dume

Maturitatea cuvântului Cuvintele vin unul după altuldin atelierul undese împletesc literelepentru cuvântul Omnimic suspectdecât o majusculăaflată de dinaintea altei literesau un traducător carea sărit peste un rândși fiecarepoate să înțeleagă ceea ce vrea noa,așesă fii Om, nepoate!și încrede-te în Dumnezeuîmi spunea bunica… eu mă simt privilegiat voi folosi urzeala buniciichiar dacă voi fi acuzat deContinuă lectura „Teodor Dume”

Ovidiu Oana-pârâul

Zilele acestea sunt despre triumful luminii. Sonetul LXXX (eu m-am născut la vremea …)Ovidiu Oana-pârâu Eu m-am născut la vremea când triumfa solstiţiul,Tribut adus ei, vieţii, de-o rază jucăuşă.Iar pânzele din neguri pândeau pe după uşăSă fie îmbiate la somn peste siliciulVreunui ţărm de mare, sau potopind caliciulReginei nopţii, calei, cu câte-o neagră tuşă,Da-s şterseContinuă lectura „Ovidiu Oana-pârâul”

Anatol Covalli

Metamorfozã De ce mi-aduc aminte? De ce în amintireîţi viscolesc surâsul şi sufletul mereu?Fiindcã mã simt ca Ana ziditã-n mânãstireşi tu eşti mânãstirea din care glasul meu,puternic, se aude doar ca o tânguire.Sunt fiul lui Manole şi mã numesc Orfeu,dar numele ce zeii mi l-au rostit: Iubire-i. Stau biciuit de lacrimi şi mârâit cu urădeContinuă lectura „Anatol Covalli”

Adrian Păunescu

Poetul şi patria Poetul n-are voie să trădezeși nici să facă glume despre Neam,el simte totul, de la Râu la Ram,născut ca lacrima de metereze. Poetul n-are voie să adoarmă,cât sunt necazuri încă și nevoi,prin el suntem la ceas de veghe noi,poetul ne e rodnică alarmă. Poetul n-are voie să transformeîn mod oracular, în modContinuă lectura „Adrian Păunescu”

Radu Iorgulescu

Miracol Te pierzi în ochii mei, păgân miracoleu însumi pentru tine-s nevăzutunde să plec în ce necunoscutsă-mi poarte umbra ultimul spectacol*Și vântul azi te-a dus tot mai departecăci ești ușoară ca un fulg de neași albă ca zăpada ce cădeaîn noaptea care astăzi ne desparte*Câte povești și lacrimi cad nespusecât înca porti brățara de smaraldpeContinuă lectura „Radu Iorgulescu”

Pablo Neruba – traducere: Gabriel Cristea

Sistem sumbrude Pablo Neruda Pentru fiecare dintre aceste zile întunecate precum pistoalele vechi,și deschise la soare ca niște boi imenși și roșcați,abia susținuți prin aer și de vise,dispărând brusc și pentru totdeauna,nimic n-a schimbat perturbatele mele origini,iar inegalele dimensiuni ce-mi aleargă prin inimăaici se hrănesc zi și noapte, în singurătate,acoperind triste și răvășite cantități. Așadar,Continuă lectura „Pablo Neruba – traducere: Gabriel Cristea”

Anatol Covalli

La infinit A te naşte şopârlăşi-a visa zboruri lungi,a fi numai o gârlăcând vrei fluviu s-ajungi, a fi murmur sau şoaptecând tumult te visai,a fi mugur când coapteîmpliniri aşteptai, a te zbate în urătu, al dragostei sol,a fi colb, a fi zgură,a rămâne nămol, a ucide în tinene-ncetat orice vis,a muri de ruşinelângă visul ucis,Continuă lectura „Anatol Covalli”

Teodor Dume

Ștergarul în care mi-am uitat copilăria mamas-a dus să adune câteva ierburisă le așeze în mănunchisub grindăsă poarte de belșug și de noroc…nu mai are cum să ajungă la cinăde va veni târziupe întunericîmi va pune mâna în poalăși-mi va sprijini somnulpână dimineațăcând liniștea spartăde întâiul cântat al cocoșuluiîi va reconstitui chipulo lumină va țâșniContinuă lectura „Teodor Dume”

Corneliu Neagu

CLIPA Ah, clipa care vine cum ucideicoana ta care-n apus dispare,iar mintea prinsă-n cugetări perfide,devine un teren de vânătoare.Cu frâul gândurilor într-o mână,adun din ochi supusa depărtare,în timp ce cornul nemilos răsună,iar calul rupe iarba sub picioare. Aleargă peste vreme-n ritm nebun,pe-a dorului himerică chemare,cupinsă-n neguri reci care apunpe visul meu de falsă vânătoare.Năvalnic măContinuă lectura „Corneliu Neagu”