Andrada Ilie

Suflet de copilă Să nu mă cerți când mai copilărescȘi zburd prin suflețelul tău desculțăNici când prin inimioara ta sădesc,Iubitule câte o panseluță! Nici când o ud cu ploaia gurii meleGândind ca o copilă că-ntr-o zi,În ochii ce-i iubesc sclipiri de steleIubite pe vecie vor sclipi! La pieptul tău, sunt o copilă răsfățatăÎn viață-ți suntContinuă lectura „Andrada Ilie”

Nicolae Toma

Să iubești o femeie… Să iubești o femeie…care știe să fie femeieO femeie care să oprească timpulO femeie care să-ți dea miereși sânge și durere Să iubești o femeie…Ademenită cu ochiipăstrători de amintiriSă îți dorești să nu mai fieNici noapte și nici ziDoar o lumină lină și multe floriMereu proaspete în clipaÎnecată în iubire SăContinuă lectura „Nicolae Toma”

Elena Mititelu

Unde-mi ești, copilărie( elidă ) Timpul scurge în clepsidră, anii ce n-o să învie:Eu te caut, strig întruna – Unde-mi ești, copilărie? În ceardacul casei noastre, străjuit de iasomie:Eu te caut, strig întruna – Unde-mi ești, copilărie? Prin livezile-nflorite în care vântul adie:Eu te caut, strig întruna – Unde-mi ești, copilărie? Pe cărări de noiContinuă lectura „Elena Mititelu”

Rodica Ochiș

Pădurea sufletului Pădurea unui suflet poartă-un numeȘi printre ramuri frunze colorate,Îmbrățișând cu foșnetul anume,Aripa gândului când o străbate. Din ea adun balsam de vindecare,Și dor nebun ce nu vrea să mai treacă…Mă-nvăluie cu umbra pe cărare,Când crengile în fața mea-și apleacă. În tine găsesc și apa și pământul,Și rădăcina care mă susține.Pe buze arse înfloreștiContinuă lectura „Rodica Ochiș”

Mirela Butacu

SCRISOARE NESCRISĂAutor:Mirela Butacu Iubitul meu aș vrea să-ți dau de știreCă nu mai am cerneală să-ți mai scriuIar la magazinul de iubire,Era închis că am ajuns târziu. Nici inspirație nu am să-ți scriu poemeCă muza și-a luat liber vreo trei zileDeși i-am zis că-i pierdere de vremeDin calendar să rupă vreo trei file. Nici nuContinuă lectura „Mirela Butacu”

Tîrnăvean Ana-Corina

FIICEI MELE Din oază de lumină, din înaltulceresc peste pământ ai revărsatbalsam de puritate cum nu-i altulmai nobil, mai frumos și mai curat… Din rădăcini înfipte-adânc în gliastrămoșilor, ce-ți este sfânt altar,te-ai întrupat s-arăți ce-i omenia,prin bunătatea-ți fără de hotar… Tu, un plăpând lăstar ce seva-ți storcidin armonie , crez și adevăr,pecete-ți pui, drept semnContinuă lectura „Tîrnăvean Ana-Corina”

Eugenia Enescu Gavrilescu

COBOARĂ, DOAMNE! Deschide, Doamne, pleoapa ceruluiși varsă lacrimi peste noi,avem nevoie de-alinaresimțindu-ne în suflet goi.Privește Doamne către Terra!E jale, strigăt cu ardoare.Și vezi Grădina Maicii Tale,e marți, și sufletul ne doare.Coboară, Doamne, în spitaleși vindecă durerea oarbă,redă-ne iar Lumina noastrăca fericire să absoarbă.Și dă românilor puteresă se ridice din noroi,să-nceapă viața să-și trăiascăîn Lume nouă,Continuă lectura „Eugenia Enescu Gavrilescu”

Ioan Ciurescu

CE AȘ FI FOST Ce aș fi fost de nu erai,ca să mă chemi pe nume?Probabil aș fi fost tot eu,cu altă-nfățișare,alt chip sau vorbă, stând pierdutla margine de lume,cu ochii pironiți spre cersă caut ceva, să caut…uitare. Ce aș fi fost de nu erai,ca să mă simt iubit?Probabil nu aș fi fost eu,poate așContinuă lectura „Ioan Ciurescu”

Petre Vatuiu

O poezie al cărei mesaj a fost mut! Destin de Petre Poștașu’ Ce nobil răsare tristețeaÎn ochii ce-ți cad pe pământ,Când taci și te treci ca o umbrăȘi buzele palide-ți sunt! Oftezi și te-apasă pe umeriDestinul mai greu ca oricând,Te-ndoi ca o creangă subțireSub biciul bătăii de vânt. Te pierzi cu amurgul în noapte,Te doareContinuă lectura „Petre Vatuiu”