Arhive etichetă:Poezie

Trec zilele în zbor O nouă zi se naște pe cerul diminețiiȘi-o altă filă-întoarcem în cartea sfântă-a vieții…Trec zilele în zbor, mai ieri copii eram,Mă-ncearcă așa un dor, sub pleoape lacrimi am. Nu-s lacrimi de durere și nici dezamăgire,Sunt dulci fiori în suflet, aș spune…fericire!Sunt bobi sărați de rouă ce-mi aduc bucuria,Cu ochii minții cautContinuă lectura „Anca Man”

Ascensiune Îți speli visele rotunde,În cascada de uimire,Lași albastru să abunde,Împletești câte-o iubire. Îți întinzi aripa firii,Peste norii de credință,Rechemi ploaia fericiriiȘi un fulger de dorință. Îți îndrepți o întrebare,Prea ursuză și curbată,Semeni prafuri de culoare,Peste zi încercănată. Îți ascuți simțirea surdă,Într-o stâncă de voință,Colorezi o zi absurdă,Exilezi o neputință. Îți pavezi alei de gând,CuContinuă lectura „Cristina Serghiescu”

Un destins cu margini rupte De va veni la tine luna să-ți spună că mă simt pustie,să-i spui c-am fost întotdeauna, c-așa mi-a fost dat să îmi fie.C-am strâns la sân doar o himeră ce-am îmbrăcat-o-n poezie,dar inima-mi încă mai speră, să nu fi fost o erezie. De va veni la tine vântul cu vesteaContinuă lectura „Lorica Mihăilă”

Războinicul Pe cer aleargă rătăciţi,Vreo câţiva nori mai peticiţi.Privesc în jos către pământ,Şi unul scapă un cuvânt: Arma lui albă, orice norVa arunca de sus, din zborOmătul să acoperePământul ce descopere Covoarele de frunze moarteDe pe aleile deşarte.Livezi şi câmpuri, casele,Cătunele, oraşele, Ca o centură peste zare,Splendidă-n soare irizare,Sub strălucirea lui bălană,Se va topi apoiContinuă lectura „Ovidiu Oana-pârâul”

CÂND ZIUA SE STINGE ,, Și plouă și ninge”, e iarnă și-i frigȘi vâjâie vântul,e vreme câinoasă,Când ziua se stinge în noapte te strigDoar flăcări și umbre se îngână prin casă Tu nu ești aici  să-mi mai spui ,,te iubesc”Și țes cu fir negru rețele de gânduriDin vise și umbre nu pot să clădescIubirea pierdută….cuContinuă lectura „Ica Gărgălie”

Fii și tu spiridușul Moșului Se-apropie iar Sfântul Nicolaie,Își poartă, gârbovit, sacul în spate,Nu știu de unde, fără o lescaie,Aduce copilașilor de toate. Dar are spiriduși, ca în poveste,Părinții, care fac mari artificii,Ca din veniturile lor modesteS-asigure copiilor delicii. Nimic nu poate fi mai prețiosCa zâmbetul, ce-i luminează fațaCopilului ce râde, bucuros,Când își găsește darul,Continuă lectura „Costina Tănasă”

În liniștea nefirească a lumii trăiesc între gânduri învelite în ceațăcine suntde ce sunt acel ce nu mai suntunde mergde ce mergîntr-un timp pierdut în răstimppoate sunt o idee greșită a timpului realcine știe azi a știepășesc într-un răgaz al luminiiîntins pe un covor de gânduriîn neliniștea somnuluinăscut din lacrima timpului în țipătul vântuluiîn jurContinuă lectura „Viorel Birtu Piraianu”

UMBRE PRIN IARBĂ Tatã, ce vremuri ciudate, ce noapte,ori poate e frigul subţirecare desparte lumea de moarte,tatã, în dreapta cresc pietre,în stânga sunt urme de cruci,în faţã frustrãri şi tristeţe,în spatele casei ard umbre de nuci Mamã,ziua nu mai mãnânc, doar pasc întunerici,pe umeri mi-au crescut nişte hamuri de caiiar între zi şi noaptenu maiContinuă lectura „Marian Florentin Ursu”

Tu…Eu… Obraji istoviți se-odihnesc în căuşul palmei…Sunt calzi şi blânzi ca atingeri de înger,Clipe in dar…zbateri in mărăcine de sângerAmorțesc în înghețul de foc al sudalmei. Îți mângâi uşor cosițe cu bucle de toamnă,Aramă vie de amiază legănată-n hamace,Te mai văd dansând aiurit prin răstoace,Umbră de om, îmblânzită-nainte s-adoarmă. Trupul tău, sfielnică lumânare în sfeşnic,MaiContinuă lectura „Tatiana Pavel”

în toate viețile mi-am îngăduit să te-ntâlnesc în toate viețile,iar de fiecare dată când îmi îmbătrânea inima,când îți uitam dragosteasau n-o mai puteam gusta,muream,doar pentru a cerși o altă viață. apoi, mă nășteam din nousă-mi caut ecoul sufletului,îndrăgostit de noul tău chip,presărând „teiubescuri” pe-o pernă,în timp ce întrebam nefăcutele…de ce? am mai murit, am maiContinuă lectura „Mircea Grumaz”