Arhive etichetă:Poezie

TRISTE ABUNDENȚEAutor:Mirela Butacu E prea multă lumină în cuvinteDar prea puține inimi au ferestreIubirea a fost dată-n tot ce esteDar secetă e-acum și-n simțăminte E prea multă cerneală-n călimarăȘi condeie-n lume-s prea puțineȘi muza-n voal de slove prea rar vine,Și poezia parcă-i tot mai rară! Prea multe tăceri se prind de nadăDar valurile nu auContinuă lectura „Mirela Butacu”

Curge vremea…Autor Gia Munteanu19.06.2022 Ne îndreptam ținându-ne de mânăSpre-un Univers clădit din așteptăriȘi n-am îngăduit iubirii să rămânăLa rang de toleranță doar și acceptări. În palme-am încălzit un vis timidCe se năștea duios cu fiecare oră.La început zâmbea stingher și palidApoi ne atrăgea prinzându-ne în horă. Ne-ndrăgosteam sorbindune-n priviriGustând cu pasiune buzele flămânde,Atingeri se-ntreceau înContinuă lectura „Munteanu Gina Nicoleta”

Grăbește-te! Mi-am prins în plete razele de soareȘi în căușul palmei infinitul…Grăbește-te, iubirea noastră moare!Ninsoarea vremii desfrunzește mitul. Mi-am pus la poartă-arnici și lăcrămioareȘi-am picurat în ploaie supărarea…Grăbește-te, iubirea noastră moare!De n-aș ofta, aș opri înserarea! Mi-am tremurat suspinul la izvoare,Un adăpost să-mi fii o veșnicie…Grăbește-te, iubirea noastră moare!Amurgul ar zâmbi, dar nu mai știe.Continuă lectura „Doina Moritz”

Stelele se zbat(Constantin VACIU) *de un fir de undițămi-e luna prinsăși stelele se zbatcând te sărut *sub pat de frunzecerul ne șopteștesă prindem fluturiicând aripile-ntind *e timpul înspicatîn regăsire… Redactor: Mihaela Avram Redactor șef: Camelia Boț

SĂ MĂ TREZEȘTI CÂND… Să mă trezești când totul a trecut,Când voi uita ce este suferința,Când nu-mi voi aminti ce e dorințaCare a vibrat în vasul meu de lut. Să mă trezești când ziua-i spre amurg,Când toamna a venit să mi se-nchine,Iar frunzele cu străluciri divineVor înălța din trupul meu un rug. Să mă trezeștiContinuă lectura „Adriana Rușăteanu”

Iubită Ţară Dacică Iubită Ţară Dacică, iubit popor făuritor,Un neam stelar, ca noi, din om nemuritor,O să răzbată prin veac prin GebeleizisDe care, Zamolxis şi noi nu ne-am dezis. Căci ştim, că Dumnezeul nostru prin Iisus,Ne-a întărit această taină sacră, acolo, Sus.Şi Sfinxul Dacic de pe creasta din CarpaţiNe ocroteşte româneşte, în ceruri, să fimContinuă lectura „Gheorghe Avram”

Noapte de Sânziene Poveste magică vor țeseÎn dansul lor, iele-mirese,Sub razele lunii, în noapte…Să împletească cu-a lor șoapteȘi galeșe priviri sub gene,Cununi din flori de sânziene. E noaptea când cerul se deschide,În inimă iubirea se aprindeȘi arde dor în piepturi de fecioare,Care își prind la cingătoare,Galbenă floare, fir de sânziană,Să vindece a sufletului rană! ȘiContinuă lectura „Anca Man”

DesăvârșiriPande Ionut Îți stau pe buze, zare de migdal!M-ai prins în colțul unui surâsrăsărit în lutul fraged peste carealunecă degete moi de lumină.Surâsul mă leagănă, lumină mă cântă,din mine zboară note de fluturi jucăuși,Sub cupola vieții, mă adie timpul,buzele tale își împrăștie polenulîn respirația privirii; dansez, dansezcu ochii tăi de migdal pe clapele fineale degetelor,Continuă lectura „Pande Ionuț”

Semn de carte(fragment din Poem pentru inima mea)de Florin Dediu SuceveanuÎn viața ta sînt ca un semn de carteCe stă-n secretul filelor închis,Spre-a ști să-ntorci o pagină aparteCînd amețești de Cer și cazi din vis. În neînsemnătatea-mi țin și loculMemoriei și-ntreaga ta ființă,De nu mă poți iubi lasă-mi noroculAcesta care pare umilință. Sînt semnul deContinuă lectura „Florin Dediu Suceceanu”

De ce nu m-ai ucis? de Petre Poștașu’ În ochii tăi adânci căzusem într-o seară,Când stele străluceau în murmur argintiuȘi prăvăleau în ei atâta foc și pară,Că mă bătea un gând să ard în ei de viu. Dar tu m-ai respirat cu șoapta ta fierbinte.Pe buze m-am trezit, un murg flămând, să pasc;Erau așa deContinuă lectura „Petre Vatuiu”