~Mergi cu mine dacă vrei~V. Ciobanu. Mergi cu mine dacă vreiPe același colț de stea,Și-ai să vezi în ochii mei,Toată strălucirea ta! Mergi cu mine dacă vreiPe cărarea sufletească,Si-ai să vezi inima mea,Cum știe ca să iubească! Mergi cu mine dacă vrei,Prin al iernii frig în noapte!Și-ai să vezi cum gândul meuÎncălzește’a tale șoapte! MergiContinuă lectura „Valentin Ciobanu”
Arhive etichetă:Poezie
Valentina Calistru
Ninge Ninge frumos peste tăcerea mea,Mătasa fulgilor ușor m-atinge,Minunea albă a steluțelor de nea,În palma mea încetișor se stinge.Norii își scutură peste pământ comoara,Ce a fost lucrată sus, în ceruri,Eu vreau s-arunc în hău povara,Tristeților încremenite-n geruri.Și te aștept sa vii, că ninge,Nămeți clădește iarna peste noi,Și fericirea noastră plânge,Colind de dor cântând pentru amândoi.NingeContinuă lectura „Valentina Calistru”
Vio Sterian
Din iubire mă plângi Iubirea, nu este doar atunci când, de fericire în brațe mă strângi, iubirea … este și tristețea atunci când mă pierzi și în golul din brațe mă plângi. Atunci când, din pleoapele închise curg diamante, care împart singurătățile la doisau când, în brațele întinse de dor, alergăm bezmetici amândoiși ne ascultăm,Continuă lectura „Vio Sterian”
Carmen Pinte
Nespusa taină Lumina coboară pe coama unui vânt,radiind iubirea supusă stelelor,o simbioză perfectă a unui gând,tremurând prin căușul nins al palmelor… Mă năpădesc iar dorurile mărunte-Clepsidra zorilor târzii să o întorc,prin întunericul clipelor cărunte.Aștept singurătatea din suflet, s-o torc fuioare de rătăciri, prin oglinzi stinse,privirile fugare pe-o talpă goală,albul feeric, călcând umbrele ninse,regăsite, în zbateriContinuă lectura „Carmen Pinte”
Lina Blum
Reverie de iarnă Lina Blum Oglinda e un cearcăn în pereteȘi-n lampa veche nu mai e fitil,Parcă s-a furișat în margareteDuhul căsuței mele de copil. Doar o icoană mai vegheză-n casă,E clanța înțepenită-n promoroacă,O strachină a mai rămas pe masă,Ce pare-ai aștepta să se întoarcă. De ce taci, mamă, pune o betealăÎn bradul ce maiContinuă lectura „Lina Blum”
Mirela Butacu
ANOTIMP NEDEFINITAutor:Mirela Butacu N-am mai găsit nimic din ce era ‘nainte…Doar umbre și ecouri în gânduri și cuvinteNinsoarea hibernală,în ploaie transformatăIntră în pori de suflet,chiar și neinvitată Nici iarna nu e iarnă și vânturi rătăcite,Nisip au pe călcâie și tălpi neviscolite;Cresc flori în cimitire pe umedul pământȘi colțul ierbii urlă, sub nefiresc veșmânt. Din putredeleContinuă lectura „Mirela Butacu”
Adrian George Itoafă
Ochii au curs pe amurgAutor: Adrian George Itoafă……………………………………….. Ochii au curs pe amurg sfârșindla firul trestiei, în bule de apăasemenea ochilor, clipindîn secundele scufundateale lacul cuprins de ortaci nedumerițice acompaniază simfonia păsăriloracostate pe buzunarele nuferilor,unde albul acoperă frunzele înecate,în ochii dilatați plutea soarele pasatla fileu până când am strânsfascinat peisajul în ochii-mi cu lacrimi,am eșuatContinuă lectura „Adrian George Itoafă”
Mirela Cocheci
IANUARIE Împodobită-n mantie-argintieCu stele mii țesute-n broderie,Ianuarie, din aștri se desprindeȘi-ntreaga zare-n brațe o cuprinde. Peste văzduh în haină cristalinăRevarsă lin petale de luminăȘi-așterne-un strat din albul ei feericPe frunțile pătrunse de-ntuneric. Venită-i parcă să albească glodulPe care-l poartă-n suflete norodul,Să-i mulțumim cu plecăciuni curateMinunii cu priviri imaculate! Mirela Cocheci Redactor șef: Camelia Boț
Mirela Cocheci
„A FOST ODATĂ” Într-un decembrie-adormitÎnvins de minți păgâneSe-aude-un cântec șopotit,Într-un decembrie-adormit,Un cântec deznădăjduit:„Deșteaptă-te române!”…Într-un decembrie-adormitÎnvins de minți păgâne. Un cântec despre-un vis pierdutNumit: „A fost odată”…Despre-un popor neîntrecut,Un vis în pulberi prefăcut,A fost cândva… dar s-a vândutBucată cu bucată…Un cântec despre-un vis pierdutNumit: „A fost odată „… Decembrie înfriguratCuprins de-amărăciune,Cu sufletul înlăcrimatÎmi amintesc cum ne-aiContinuă lectura „Mirela Cocheci”
Florentina Savu
E VREMEA…Florentina Savu E vremea colindei de CrăciunPe care-o așteaptă omul bun,Când somnul e scurt și pleci la drumSă cânți pe la porți de românCu flori, în mâini, de fericireCă îngerii privesc spre tine. Mergi prin nămeți, cu grea suflare,Dar cât de frumoasă e zare!Fulgi albi de nea plutesc din cer,Zburând și deșirându-și caier,Porți dragosteContinuă lectura „Florentina Savu”
